Iranul susține că a ajuns la un nivel de autonomie tehnologică și industrială care îi permite să continue producția de rachete fără a depinde de furnizori străini. Generalul de brigadă Ali Bilali, consilier superior al comandantului Forțelor Aerospațiale ale Corpului Gardienilor Revoluției Islamice (IRGC), a declarat că industria de apărare a devenit extrem de autohtonă. Aceste afirmații vin în contextul sancțiunilor internaționale care vizează capacitățile militare ale Teheranului.
Oficialul militar a utilizat o metaforă pentru a sublinia dezvoltarea industriei de apărare, afirmând că industria de rachete a devenit „mai autohtonă decât covoarele persane”. Ali Bilali a precizat că procesul de fabricație este susținut de resurse interne, inclusiv materiile prime necesare pentru combustibilul solid și cel lichid utilizat de rachete. Aceste resurse sunt obținute și prelucrate direct pe teritoriul iranian, folosind resursele minerale și derivatele petroliere disponibile local.
Pentru a proteja capacitățile de atac și apărare, autoritățile iraniene au început extinderea infrastructurii subterane destinate fabricării și depozării rachetelor și dronelor. Generalul Hossein Mohebbi, purtătorul de cuvânt al Forțelor Aerospațiale ale IRGC, a confirmat transferul rapid al liniilor de producție în instalații construite sub pământ. Scopul acestui demers este reducerea vulnerabilității în fața bombardamentelor, prin crearea unor complexe descrise drept un „oraș al rachetelor”.
Ali Bilali a transmis avertismente directe către Statele Unite și aliații Washingtonului, menționând că orice stat care sprijină un atac american împotriva Iranului ar putea deveni țintă a represaliilor. Generalul a susținut că rachetele iraniene au capacitatea de a lovi obiective din Israel și baze militare americane din regiune. De asemenea, acesta a afirmat că Iranul dispune de rezerve de armament suficiente pentru a asigura apărarea timp de mulți ani.
Programul balistic reprezintă un instrument principal de descurajare pentru Teheran, în condițiile în care capacitățile aeriene convenționale au fost afectate de confruntările militare. Iranul deține rachete cu raze de acțiune de aproximativ 2.000 de kilometri, capabile să atingă diverse instalații din Orientul Mijlociu. Washingtonul și Israelul consideră această dezvoltare o amenințare majoră pentru securitatea regională, în timp ce Teheranul susține că rolul acestor rachete este strict defensiv.
Dezvoltarea arsenalului iranian a dus la sancțiuni din partea Uniunii Europene împotriva companiilor implicate în transferul de tehnologii militare, inclusiv din cauza sprijinului acordat Rusiei în războiul împotriva Ucrainei. În februarie 2026, Uniunea Europeană a inclus Corpul Gardienilor Revoluției Islamice pe lista organizațiilor teroriste. Aceste măsuri de presiune internațională vizează limitarea capacităților de producție ale Iranului în contextul instabilității din regiune.
