Vicepreședintele SUA, JD Vance, a declarat că Teheranul trebuie să realizeze o reducere semnificativă a capacității sale de îmbogățire a uraniului pentru a satisface cerințele Washingtonului. Această măsură este prezentată ca o condiție esențială pentru a pune capăt războiului dintre cele două țări, un conflict care durează de șapte luni. Vance a subliniat că orice acord de pace ar impune reduceri concrete ale programului nuclear, în loc să se bazeze pe simple asigurări privind acțiuni viitoare.
În cadrul unui interviu acordat agenției Reuters, Vance a argumentat că prezența combustibilului îmbogățit la 60% este incompatibilă cu dorința de a nu construi o armă nucleară. El a susținut că, dacă Iranul dorește să demonstreze un angajament real față de nonproliferare, trebuie să ia măsuri drastice privind capacitatea sa de îmbogățire. Vicepreședintele a menționat că SUA rămân deschise la o soluție diplomatică, însă vor solicita concesii concrete și palpabile în domeniul nuclear.
Situația negocierilor este complicată de incertitudinea privind structura de putere din Iran, după ce atacurile comune ale SUA și Israelului l-au ucis pe Liderul Suprem, ayatollahul Ali Khamenei. Deși Washingtonul comunică cu președintele iranian Masoud Pezeshkian și cu ministrul de externe Abbas Araqchi, JD Vance a recunoscut că nu este clar ce autoritate dețin aceștia. Această lipsă de claritate asupra procesului de luare a deciziilor la Teheran a fost menționată și de Donald Trump.
Pe plan militar, Vance a menționat că a purtat discuții personale cu comandanții de pe teren pentru a evalua situația de pe câmpul de luptă. El a respins temerile privind o penurie critică de muniție și a observat că, deși trupele iraniene atacă periodic nave în Strâmtoarea Ormuz, acestea nu pot opri exporturile globale de energie. În paralel, Trump a respins ultima ofertă a Teheranului și a avertizat că operațiunile militare ar putea fi intensificate după alegerile intermediare.
Conflictul actual reprezintă o povară politică majoră pentru Donald Trump și republicani, în contextul alegerilor din noiembrie. Războiul a afectat piețele energetice globale, iar costul lunar de 3 miliarde de dolari alimentează criticile în statele disputate. Creșterea prețurilor la energie a pus administrația într-o poziție defensivă, în timp ce Vance încearcă să tempereze îngrijorările alegătorilor privind gestionarea conflictului de către Casa Albă.
Evoluția acestui conflict are repercusiuni directe asupra securității maritime și energetice globale, în special prin controlul rutelor de transport. Tensiunile din regiune se reflectă și în alte zone de conflict, precum atacurile grupării Houthi asupra aeroportului din Aden în Yemen. Instabilitatea din Orientul Mijlociu rămâne un factor critic pentru stabilitatea piețelor de energie și pentru echilibrul geopolitic internațional.
