Vladimir Putin susține că victoria asupra Ucrainei este inevitabilă, bazându-se pe capacitatea rachetelor sale de a lovi țara și pe politica lui Trump. Totuși, experții identifică patru crize majore care se agravează sub formă de „bulgăre de zăpadă”. Rusia se confruntă cu probleme crescătoare atât pe câmpul de luptă, cât și în interiorul țării, în timp ce în al cincilea an de război tensiunile devin tot mai evidente pentru regimul de la Moscova.
Analizele Institutului pentru Studiul Războiului (ISW) din Washington DC relevă un eșec militar semnificativ, indicând că Rusia a înregistrat practic zero câștiguri nete de teritoriu în 2026. În timp ce oficialii ruși pretind că au ocupat 6.500 de kilometri pătrați de la începutul anului, ISW estimează suprafața reală la doar 73 de kilometri pătrați. Mai mult, din septembrie, forțele ruse au pierdut 240 de kilometri pătrați, contrar afirmațiilor Kremlinului despre câștiguri de 1.800 de kilometri pătrați.
Situația pierderilor umane este critică, cu aproximativ 40.000 de victime pe lună, conform cifrelor ucrainene și ale agențiilor de informații occidentale. Pentru a compensa lipsa de recruți, regimul folosește practici de recrutare agresive, inclusiv înrolarea bărbaților intoxicați sau a celor cu probleme de sănătate. John Lough, de la New Eurasian Strategies Centre, a observat că pierderea vieților unor alcoolici fără adăpost sau a deținuților este considerată acceptabilă de către autorități.
Sectorul energetic rusesc este, de asemenea, sub asediu din cauza atacurilor cu drone ale Ucrainei, care au lovit rafinăriile din vestul țării. Conform Agenției Internaționale pentru Energie, doar cinci rafinării rămân neatinse, ceea ce înseamnă că între o treime și jumătate din capacitatea de rafinare a Rusiei este afectată. Rosneft a avertizat că firma riscă daune permanente, în timp ce populația resimte penuri de combustibil și creșteri de preț la benzină.
Economia Rusiei trece printr-o tranziție forțată către un model de război, cu cheltuieli pentru apărare estimate la 7% din PIB. Această politică pune o povară imensă asupra cetățenilor, pe fondul unei inflații de aproape 8% și a unor dobânzi de 14%. Pentru a finanța invazia, guvernul a recurs la creșteri de impozite, precum cotele TVA și impozitul pe venit, reducând simultan bugetele destinate educației, sănătății și infrastructurii.
Conflictul din Ucraina a transformat economia rusă într-un mecanism de supraviețuire militară, unde resursele sunt redirecționate masiv de la serviciile sociale către front. Această strategie de economie de război, marcată de creșteri de taxe și de o mobilizare constantă, marchează o schimbare structurală în societatea rusă, afectând direct clasa de mijloc urbană și zonele rurale sărace.
