Companii europene și japoneze care au fost preluate sub controlul Moscovei contribuie cu sume semnificative de bani la campania de aprovizionare a trupelor rusești. Campania denumită „Totul pentru Victorie!” colectează fonduri pentru sprijinirea militarilor încă de la începutul invaziei pe scară largă a Ucrainei în anul 2022. Aceste transferuri de capital au loc în contextul unui regim de preluări forțate asupra activelor din țările considerate de Rusia drept „neprietenoase”.
Printre entitățile care au direcționat fonduri se numără Rockwool, producător danez de materiale izolante. Filiala sa din Rusia a donat suma de 600 de milioane de ruble, ceea ce reprezintă aproximativ 6,6 milioane de euro. De asemenea, companii care aparțineau anterior producătorului olandez AkzoNobel și firmei italiene DKC Europe au contribuit cu un total de 33,03 milioane de euro. Un purtător de cuvânt al AkzoNobel a declarat pentru Bloomberg că firma a pierdut orice vizibilitate asupra activităților companiilor sale din Rusia.
Suportul pentru efortul de război rusesc include și forme de asistență care nu implică doar transferuri financiare directe. Producătorul de bere Baltika, care se afla anterior sub controlul gigantului danez Carlsberg, a produs o băutură energizantă specială. Această băutură este distribuită gratuit exclusiv militarilor ruși care se află pe linia frontului din Ucraina. Acest tip de sprijor logistic completează fluxul de bani direcționat către campania de aprovizionare a trupelor de pe front.
Mecanismul prin care Moscova exercită controlul asupra acestor active a fost intensificat începând cu anul 2023. Rusia utilizează un procedeu care îi permite să preia controlul operațional asupra companiilor străine fără ca investitorii să își piardă formal dreptul de proprietate. Kremlinul a accelerat aceste preluări în luna septembrie, vizând companii precum gigantul elvețian Nestlé sau compania japoneză Japan Tobacco. Vladimir Putin a justificat aceste acțiuni ca fiind represalii pentru activele rusești înghețate în țările occidentale.
În contrast cu situația companiilor europene și japoneze, marile companii americane au fost în mare parte ferite de astfel de măsuri de preluare forțată. Această diferență de tratament apare în contextul încercărilor Moscovei de a apropie relațiile cu administrația președintelui Donald Trump. În timp ce entitățile din Europa și Asia se confruntă cu pierderi financiare și control operațional rusesc, companiile din SUA mențin o poziție mai protejată în cadrul acestui climat de tensiuni diplomatice și economice.
Evoluția acestor preluări reflectă utilizarea activelor economice ca instrument de presiune politică în cadrul conflictului. Moscova urmărește consolidarea unor sfere de influență în Europa, solicitând chiar retragerea NATO la pozițiile din 1997. Această strategie de control asupra companiilor străine este utilizată pentru a contracara sancțiunile internaționale și pentru a finanța direct operațiunile militare desfășurate pe teritoriul ucrainean.
