Grupul italian Beretta a lansat un semnal de alarmă privind modul în care sunt utilizate fondurile Uniunii Europene destinate sectorului de apărare. Compania susține că aceste resurse financiare nu ar trebui să alimenteze complexul militar-industrial din SUA, ci trebuie să rămână în cadrul industriei europene. Această poziție vine într-un context de intensă cursă a înarmării, declanșată de războiul din Ucraina și de noile amenințări geopolitice care afectează întregul continent.
Directorul executiv al grupului Beretta a subliniat importanța suveranității industriale, pledând pentru direcționarea prioritară a fondurilor comunitare către capabilitățile de producție locale. Conform acestui punct de vedere, sprijinirea bazei industriale din interiorul Uniunii Europene reprezintă singura garanție reală pentru independența strategică a continentului. Fără o astfel de abordare, există riscul ca miliardele de euro destinate securității să fie direcționate către contractori din piețe terțe, în detrimentul stabilității europene.
Mecanismele financiare de la Bruxelles, precum instrumentele EDIP, EDIRPA sau noul cadru financiar SAFE, au fost create pentru a stimula achizițiile comune și a reduce fragmentarea industriei militare. Scopul acestor instrumente este ca statele membre, în special cele de pe Flancul Estic, să își modernizeze arsenalele prin parteneriate durabile cu producători europeni. Totuși, grupul italian avertizează că regimul american ITAR poate genera o dependență strategică pe termen lung, anulând scopul autonomiei militare.
Situația din România ilustrează tensiunile dintre industria de apărare și deciziile guvernamentale, în special în legătură cu o licitație de peste 816 milioane de euro. Beretta a reclamat lipsa de transparență și de competitivitate în procesul de atribuire a contractelor pentru dotarea structurilor de Apărare și Ordine Publică. Compania a cerut Ministerului Apărării Naționale o selecție riguroasă, acuzând că procedurile actuale au favorizat soluții din afara ecosistemului european, fără o competiție reală.
Deși Beretta s-a oferit să transfere 100% din tehnologia de producție pe plan local, reprezentanții companiei au semnalat că autoritățile române au direcționat procedura către filiala SIG Sauer. Această dispută reflectă o dilemă sistemică pe Flancul Estic între viteza de livrare a stocurilor de la aliații non-UE și investițiile pe termen lung în fabrici locale. Deciziile de achiziție de la București sau Varșovia generează astfel conflicte între giganții industriali și guvernele naționale.
Procesul de reînarmare a statelor membre UE este influențat direct de instrumentele de creditare comună, menite să întoarcă banii în uzinele europene. Această strategie de achiziții comune vizează consolidarea capacităților de apărare ale blocului comunitar în fața riscurilor de securitate crescute. Tensiunile actuale evidențiază dificultatea de a echilibra necesitatea urgentă de echipamente cu obiectivele de suveranitate industrială pe termen lung.
