Ucraina a solicitat Consiliului de Securitate al ONU organizarea unei reuniuni de urgență ca urmare a atacurilor masive lansate de Rusia cu rachete și drone în ziua de joi, 29 octombrie. Ofensiva rusească asupra teritoriului ucrainean a provocat moartea cel puțin 20 de persoane și a lăsat peste 80 de persoane rănite. Ministrul ucrainean de externe, Andrii Sibiga, a raportat că aceste acțiuni de război au vizat regiuni întregi din aproape toată țara.
Printre cele mai grave incidente raportate se numără lovitura unei drone rusești asupra unui tren de călători care staționa în gara din orașul Dnipro, situat în partea central-estică a Ucrainei. Acest atac specific a cauzat decesul a 15 persoane. Totodată, în orașul Kremenciuk, din regiunea Poltava, o dronă rusească a lovit o clădire de locuințe, ducând la moartea a trei persoane, în timp ce în Cernigău, două adolescente de 15 ani au murit după un atac asupra zonei centrale a orașului.
Ministrul Andrii Sibiga a declarat pe platforma X că loviturile au vizat clădiri rezidențiale, instalații feroviare și infrastructuri civile, fapt ce demonstrează disprețul Rusiei pentru viața umană. El a subliniat că aceste acțiuni reprezintă o încălcare flagrantă a dreptului internațional și a Cartei ONU. În acest context, autoritățile de la Kiev solicită o presiune internațională mult mai puternică asupra Moscovei și necesitatea de a primi ajutor militar suplimentar pentru a descuraja astfel de ofensive.
Ucraina a acuzat Rusia că utilizează statutul de membru permanent în Consiliul de Securitate al ONU pentru a bloca mandatul acestui organism internațional. Rusia folosește dreptul de veto pentru a împiedica adoptarea oricărei rezoluții care ar putea viza acțiunile armatei sale. Din acest motiv, Kievul apelează frecvent la reuniuni de urgență după ce Rusia lansează atacuri majore în adâncul teritoriului ucrainean, departe de liniile de front active.
În ceea ce privește operațiunile militare, armata ucraineană ar fi decis să întrerupă temporar atacurile asupra rafinăriilor petroliere rusești, conform unor surse citate de The Wall Street Journal. Această pauză ar putea fi influențată de presiunile exercitate de administrația președintelui american Donald Trump și ar putea dura până după alegerile americane de la 3 noiembrie. Decizia vine într-un moment în care Moscova continuă să formuleze plângeri privind atacurile asupra infrastructurii sale energetice.
Aceste evenimente de securitate se încadrează într-un context de tensiuni diplomatice ridicate, în care actori precum Rubio au îndemnat la cooperare în cadrul G20. Disensiunile legate de conflictele din Ucraina și din Orientul Mijlociu complică procesul de coordonare internațională. În timp ce Rusia își folosește mecanismele de veto în cadrul ONU, comunitatea internațională încearcă să gestioneze impactul devastator al războiului asupra populației civile și a infrastructurii critice.
