Dumitru Dragomir a declarat că România va resimți consecințe economice directe atât în timpul conflictului din Ucraina, cât și în perioada postconflict. Fostul deputat PRM a susținut că eforturile de sprijinire a țării vecine aduc pierderi poporului român, menționând că aceste decizii sunt impuse de contextul apartenenței la Uniunea Europeană. Analiza sa subliniază o tensiune între obligațiile internaționale și protecția intereselor economice naționale.
Fostul politician a explicat că a observat personal dificultățile resimse de cetățenii români, în special în mediul rural, din cauza ajutorului militar și umanitar acordat Ucrainei. Dragomir a criticat în mod specific politicile legate de transportul cerealelor ucrainene, afirmând că acestea duc la oprirea produselor în România și afectează direct producătorii locali. De asemenea, acesta s-a opus măsurilor care implică blocarea zonei Dunării.
Conform declarațiilor sale, România se află sub sfera de influență a Franței și Germaniei, care ar dicta direcția utilizării resurselor naționale. Dragomir a menționat că aceste decizii nu provin de la autoritățile locale, precum Nicușor sau doamna Țoiu, ci sunt ordine venite din cadrul Uniunii Europene. El a argumentat că aceste puteri europene au interese politice directe în contextul conflictului actual.
În cadrul intervenției, fostul patron de club de fotbal a criticat și gestionarea resurselor energetice, menționând că energia din Marea Neagră a fost vândută altor entități. El a făcut o comparație între perioadele de conducere ale lui Schroeder și Merkel, care au beneficiat de energie ieftină din Rusia, și regimurile actuale. Dragomir a susținut că deciziile politice actuale au dus la pierderea avantajelor economice pe care țara le-ar fi putut avea.
Analiza sa include și mențiuni despre infrastructura de securitate, precum baza de la Deveselu, pe care a sugerat că a fost cedată unor terți. Dragomir a concluzionat că deciziile de politică externă și de gestionare a resurselor sunt dictate de necesitățile geopolitice ale marilor puteri europene, lăsând România într-o poziție de vulnerabilitate economică. El a subliniat că procesul de integrare a fost gestionat într-un mod care nu a protejat interesele naționale.
Contextul energetic european este marcat de volatilitate, prețurile de referință la gaze depășind pragul de 100 de euro pe MWh. Această instabilitate a prețurilor afectează direct stabilitatea economică a statelor membre, impunând presiuni suplimentare asupra populației și a sectorului industrial, într-un climat de securitate regională fragil în zona de frontieră cu Ucraina.
