Industria ucraineană traversează o perioadă de instabilitate severă din cauza atacurilor rusești, care vizează direct centrele de producție și rețelele de transport. În orașul Krivii Roh, activitatea cuprinsă în sectorul minier al producătorului ArcelorMittal a fost complet oprită, iar alte companii mari funcționează la o fracțiune din capacitatea lor anterioară conflictului. Această scădere a producției afectează direct încasările fiscale, obligând autoritățile locale să reducă cheltuielile pentru a menține serviciile de bază.
Campania de bombardamente a Rusiei s-a adaptat prin utilizarea dronelor cu reacție, care permit lovirea strategică a depozitelor de combustibil, a centrelor de date și a legăturilor de transport. Atacurile asupra podurilor din Kiev sunt menite să perturbe circulația aprovizionărilor și viața cotidiană a orașelor, la un cost relativ mic pentru atacator. Deși Ucraina folosește drone pentru a impune costuri economiei ruse, capacitatea de a provoca daune nu garantează rezistența în fața schimbului de lovituri.
Situația financiară a Kievului este marcată de un deficit bugetar estimat la 1,67 trilioane de grivne, ceea ce reprezintă aproximativ 15% din PIB. Cheltuielile militare sunt în continuă creștere, Ministerul Apărării având nevoie de 175 de miliarde de dolari în 2027, față de 155 de miliarde de dolari în acest an. În același timp, Rusia planifică alocarea unei sume record de 203 miliarde de dolari pentru apărare în anul 2027, o sumă de 17,1 trilioane de ruble.
Guvernul ucrainean estimează că nevoile de finanțare externă pentru asistență militară și sprijin bugetar vor ajunge la 78,1 miliarde de dolari în 2027. Deși Uniunea Europeană a acordat un pachet de 90 de miliarde de euro pentru perioada 2026-2027, FMI estimează că vor mai fi necesare fonduri suplimentare. În acest context, UE ar putea fi nevoită să găsească cel puțin 70 de miliarde de euro în finanțare nouă pentru a acoperi deficitul de angajamente.
Analiza semnată de Balázs Jarábik subliniază un paradox intern: asigurarea fondurilor necesare rezistenței ar putea impune reforme care să limiteze controlul prezidențial. Aceste reforme ar putea implica întărirea agențiilor anticorupție, instituții pe care echipa lui Zelenski le consideră verificări nedorite ale puterii în timpul războiului. Fără noi finanțări europene și reforme politice, Ucraina riscă să își piardă capacitatea economică, chiar dacă menține poziția pe front.
Evoluția acestui conflict este marcată de o discrepanță semnificativă în pierderile militare raportate de actori internaționali. Conform unor date furnizate de un oficial NATO, în luna septembrie, Rusia a pierdut peste 50.000 de militari, în timp ce Ucraina a raportat pierderi de 5.000 de soldați. Această intensitate a luptelor se reflectă direct în presiunea economică extremă asupra infrastructurii de producție și a logisticii de pe teritoriul ucrainean.
