Șeful diplomației europene, Kaja Kallas, a avertizat marți, 20 octombrie, în cadrul Parlamentului European, că Moscova lansează atacuri asupra transportului maritim civil din Marea Neagră. Această acțiune este interpretată ca o încercare de a bloca exporturile ucrainene și de a reduce veniturile economice ale Kievului. Situația este descrisă ca o escaladare periculoasă și inacceptabilă, având în vedere proximitatea incidentelor față de teritoriul statelor membre NATO și UE.
În ultimele zece zile au fost raportate șase atacuri cu drone, suspectate a fi rusești, care au vizat nave ce navigau în apropierea coastelor României și Bulgariei. Unul dintre aceste incidente a implicat nava Azov Concord, de proprietate turcească, care s-a scufundat în urma atacului, lăsând 11 persoane dispărute și 5 echipajuri salvate. Un alt incident a vizat nava Chelsea 3, de proprietate ucraineană, care a fost lovită de trei drone în timp ce se îndrepta din Turcia către Moldova.
Impactul economic asupra Ucrainei este masiv, cu pierderi estimate la aproximativ 60 de milioane de euro zilnic din veniturile provenite din exporturi. Kaja Kallas a subliniat că aceste acțiuni ale Kremlinului survin într-un moment în care forțele ruse înregistrează progrese limitate pe câmpul de luptă. Rusia vizează astfel să afecteze economia ucraineană prin perturbarea rutelor esențiale de export pentru cereale, precum grâul, porumbul și orzul.
Securitatea navigației este critică, deoarece Marea Neagră reprezintă o rută vitală pentru aprovizionarea piețelor externe cu produse agricole. Deși stocurile mondiale de cereale sunt mai mari decât în anul 2022, când blocada rusă a împiedicat exportul a 20 de milioane de tone, sistemul alimentar global se confruntă cu o „furtună perfectă”. Kaja Kallas a explicat că suprapunerea factorilor de risc face asigurarea hranei pentru populația lumii mult mai dificilă.
Pe lângă riscurile maritime, există amenințări asupra rutelor terestre, numite „coridoare de solidaritate”, care permit exportul prin statele membre UE. Rusia vizează puncte de trecere a frontierei cu Moldova, România și Polonia, ceea ce pune presiune pe infrastructura de transport locală. Liderii Uniunii Europene au cerut recent restabilirea imediată a condițiilor de navigație în siguranță pentru toate navele civile care operează în zona Mării Negre.
Conflictul din Marea Neagră se înscrie într-un cadru de instabilitate regională crescută, unde infrastructura de transport este utilizată strategic pentru tranzitul mărfurilor. În contextul tensiunilor actuale, punctele de frontieră din România și Bulgaria rămân zone de interes critic pentru securitatea fluxurilor comerciale europene. Această situație forțează statele din regiune să monitorizeze constant atât rutele maritime, cât și cele terestre de tranzit.
