Conflictul din Marea Neagră a cunoscut o intensificare semnificativă în această vară, extinzându-se către zonele economice exclusive ale Bulgariei și României. În noaptea de luni, 5 octombrie, spre marți, 6 octombrie, două nave comerciale deținute de armatori turci au fost lovite de drone maritime și aeriene în zona economică exclusivă a Bulgariei. Premierul bulgar, Rumen Radev, a confirmat incidentul, menționând că nava Alfa Watan, sub pavilion togolez, s-a scufundat, iar autoritățile au renunțat la căutarea echipajului.
Incidențele similare au fost raportate și în zona României, unde pe 5 octombrie, cargoul turcesc Royad Mammadov, care transporta cereale, s-a scufundat în urma unui atac. În acest accident, doi membri ai echipajului au fost uciși, în timp ce alți unsprezece au fost salvați. Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a acuzat Rusia de utilizarea a două drone în acest atac, deși autoritățile române nu au confirmat oficial această atribuire a atacului.
Situația securității maritime este critică, numărul munițiilor și vehiculelor fără pilot găsite în Marea Neagră s-a mai mult decât dublat în ultimele șase luni, conform companiei Ambrey. În această vară, alte trei cargouri fuseseră deja lovite de drone sau mine în ZEE a României, un atac anterior pe 21 iulie soldându-se cu un mort. Camera de Comerț Maritim a Turciei (Imeak) a raportat că, de la începutul războiului, 226 de nave civile au fost vizate, dintre care 163 de atacuri au avut loc în 2026.
Protecția navelor comerciale în zonele economice exclusive reprezintă o provocare juridică și militară majoră pentru România și Bulgaria. Deși aceste țări sunt membre NATO, legislația nu permite intervenția militară în ZEE pentru protejarea navelor civile, deoarece acest lucru ar însemna participarea directă la conflict. Contraamiralul în rezervă Sorin Learschi, directorul Forumului Securității Maritime din România, explică faptul că statele au obligația de a acorda ajutor, dar nu pot exercita suveranitate militară dincolo de apele teritoriale.
Armatele celor două țări își pot limita protecția la platformele de gaze și petrol, unde un atac ar fi considerat o atingere a intereselor suverane. Un exemplu recent a fost doborârea unei drone maritime de către un avion F-16 al armatei române pe 20 august, în zona de siguranță a proiectului Neptun Deep. Totuși, companiile maritime preferă rutele scurte pentru a reduce costurile, deși acestea sunt mult mai expuse riscului de război, care a dus la creșterea costurilor de asigurare.
Evoluția conflictului din Marea Neagră reflectă o strategie de presiune asupra infrastructurii de transport și a economiei ucrainene prin blocarea exporturilor de cereale. Atacurile vizează controlul rutelor comerciale și sufocarea resurselor agroalimentare, forțând navele să aleagă trasee ocolitoare care pot fi cu până la 40% mai lungi decât rutele directe din strâmtoarea Bosfor.
