Rusia intensifică atacurile asupra navelor comerciale în proximitatea litoralului românesc și bulgar, afectând zonele economice exclusive. În luna octombrie, cel puțin 7 nave au fost lovite de drone, un eveniment care a dus la un bilanț de 3 morți și 30 de persoane dispărute. Printre victimele înregistrate se numără și două persoane decedate în urma atacului asupra vasului turcesc Royal Mammdov, care a navigat în largul coastelor românești.
Ultimul incident major a avut loc asupra navei Khorvy, care transporta 10 ucraineni și 3 azeri. În urma atacului, vasul s-a răsturnat, iar operațiunile de salvare au reușit să recupereze 9 persoane în viață și un cadavru. Președintele Nicușor Dan a descris acest eveniment ca fiind parte dintr-un „proces de escaladare” al Rusiei împotriva Ucrainei, deși a evitat până la acest moment să acuze direct Moscova pentru loviturile asupra navelor din apropierea apelor teritoriale.
Ministrul de Externe Dan Neculăescu a calificat incidentul de la bordul navei Khorvy drept un „atac letal” și o încălcare flagrantă a dreptului internațional și a libertății de navigație. Deși nu a menționat direct Rusia, acesta a subliniat că România lucrează împreună cu NATO pentru a accelera implementarea unor capacități suplimentare de supraveghere. Aceste măsuri au fost convenite în urma Reuniunii Consiliului Nord-Atlantic desfășurată acum trei zile.
Situația a devenit critică după ce nava Yara J, care transporta produse chimice și petroliere, a fost atacată la circa 10 mile de Sulina, intrând astfel în apele teritoriale ale României. Această zonă reprezintă fâșia de mare de 12 mile de-a lungul coastelor țării. Deși din punct de vedere militar nu se observă încă soluții defensive clare, atacurile rusești par să vizeze porturile ucrainene și transporturile maritime de muniție, echipament și combustibil.
Kremlinul, prin portoferitorul de cuvânt Dimitri Peskov, susține că aceste acțiuni sunt „represalii” deoarece Ucraina „trebuie să plătească”. În paralel, Turcia încearcă să medieze conflictul, în timp ce Bulgaria caută o soluție de apărare comună cu România. Președintele Recep Tayyip Erdogan a declarat că Turcia este gata să faciliteze discuții între Moscova și Kiev, deși niciuna dintre părți nu pare dispusă să accepte un moratoriu asupra focului în Marea Neagră.
Conflictul din Marea Neagră reflectă o transformare a regiunii într-un spațiu al războiului activ, unde securitatea maritimă este constant amenințată. Rusia utilizează aceste atacuri pentru a exercita presiune asupra frontierelor maritime, inclusiv în zonele de interes strategic precum platforma Neptun Deep. În acest context, România depinde în mare măsură de sprijinul NATO pentru a compensa vulnerabilitățile apărării naționale de la malul mării.
