Premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, a manifestat scepticism în legătură cu posibilitatea unui acord de pace în conflictul din Ucraina, care persistă de aproape cinci ani. După o discuție directă cu Vladimir Putin, liderul norvegian a avertizat că președintele rus s-ar putea să nu își dorească, de fapt, o încheiere a războiului. Această poziție vine într-un moment în care Donald Trump a susținut că războiul s-ar putea termina în curând.
Într-o mișcare diplomatică neașteptată, pe 27 octombrie 2026, Jonas Gahr Støre și președintele Finlandei, Alexander Stubb, au contactat direct Kremlinul pentru a purta o discuție de 90 de minute cu Vladimir Putin. Deși această decizie a fost criticată de lideri din Danemarca sau Letonia, Støre a susținut că Europa nu poate rămâne pasivă. El a argumentat că singura voce care ajunge regulat la Moscova este cea din Washington.
Negocierile planificate pentru perioada 10–11 noiembrie 2026, la Abu Dhabi, sunt privite de Jonas Gahr Støre ca o etapă intermediară care nu trebuie să pună în pericol securitatea europeană. Discuțiile ar putea aborda subiecte precum o încetare a focului în Marea Neagră pentru transportul grânelor, un armistițiu privind infrastructura energetică sau schimburi de prizonieri. Totodată, se pune accent pe necesitatea unor garanții de securitate pentru a preveni noi agresiuni.
În timpul dialogului, Jonas Gahr Støre a descris starea de spirit a lui Vladimir Putin ca fiind profesională și rațională, menționând că ambele părți s-au menținut la declarații și principii clare. Deși acceptarea discuțiilor de către liderul rus este văzută ca un semnal de disponibilitate la negociere, premierul norvegian rămâne sceptic. El a subliniat că, dacă Vladimir Putin ar fi dorit pacea, conflictul nu ar fi început.
Europa caută o strategie unitară, în timp ce lideri precum Giorgia Meloni au exprimat frustrarea pentru lipsa unui plan coordonat al Uniunii Europene. Jonas Gahr Støre propune ca Germania, Franța și Marea Britanie să preia un rol de conducere în transmiterea obiectivelor europene. El a insistat că arhitectura de securitate, inclusiv rolul NATO, nu trebuie negociată în contextul războiului, ci doar după încheierea acestuia.
Contextul negocierilor de la Abu Dhabi este marcat de tensiuni privind formatul acestora, în condițiile în care Kremlinul insistă ca discuțiile să aibă loc într-un format trilateral, fără oficiali europeni prezenți. Această abordare contrastează cu dorința liderilor europeni de a avea o voce activă în procesul de stabilire a unei noi ordini de securitate în regiune, mai ales în contextul propunerilor lui Trump.
