Un fost ofițer militar ucrainean, identificat sub numele de Serhii K., este judecat miercuri în Germania sub acuzația de organizare a sabotajului asupra gazoductelor Nord Stream. Operațiunea clandestină, desfășurată în septembrie 2022, a provocat explozii care au întrerupt furnizarea gazelor naturale rusești către Europa Occidentală. Suspectul este acuzat că a condus un grup de agenți ucraineni, format din scafandri și un specialist în explozibili, într-una dintre cele mai importante operațiuni de sabotaj asupra infrastructurii din epoca modernă.
Conform anchetatorilor, Serhii K. ar fi colaborat cu alți militari pentru a planifica atacul în numele unor entități neidentificate ale statului ucrainean. Acesta a fost arestat anul trecut în Italia, în baza unui mandat internațional, și neagă orice implicare în exploziile care au avariat conductele de aproximativ 1.200 de kilometri de pe fundul Mării Baltice. Procurorii germani susțin că faptele sale, vizând obiective civile și distrugerea infrastructurii, ar putea fi încadrate sub incidența unei crime de război.
Investigația indică faptul că Serhii K. a călătorit din Polonia în Germania cu un pașaport ucrainean falsificat, aproximativ trei săptămâni înainte de atac. Grupul ar fi utilizat un velier închiriat din Rostock, numit Andromeda, pentru a ajunge în apropierea insulei daneze Bornholm. Acolo, membrii grupului ar fi amplasat explozibili de uz militar, dotate cu dispozitive de temporizare, pe fundul mării. Autoritățile croate au arestat și un alt bărbat, Vladimir Z., suspectat că ar fi făcut parte din echipa de scafandri.
Exploziile detectate de seismologii suedezi pe 26 septembrie 2022 au rupt trei dintre cele patru conducte de oțel acoperite cu beton. Acest incident a eliberat cantități uriașe de metan în atmosferă și a marcat sfârșitul dependenței Germaniei de gazele rusești. Sistemul Nord Stream, construit de Gazprom la adâncimi de 80 până la 110 metri, avea o capacitate de transport de până la 110 miliarde de metri cubi de gaze către Germania. Obiectivul presupus al operațiunii ar fi fost tăierea surselor de venit externe ale Rusiei.
Cazul are o dimensiune diplomatică extrem de sensibilă pentru Germania, care continuă să sprijine Ucraina, în ciuda legăturilor identificate între operațiune și Kiev. Guvernul ucrainean a negat oficial orice implicare în acest sabotaj, în timp ce Moscova a declarat că așteaptă un verdict just care să dezvăluie autorii și comandanții. Procesul, care este așteptat să dureze până în februarie 2027, ar putea avea implicații politice interne semnificative, în contextul ascensiunii partidului Alternativa pentru Germania (AfD).
Infrastructura gazelor naturale rămâne un punct critic de securitate energetică în Europa, în special în contextul tensiunilor geopolitice actuale. Sistemul Nord Stream a fost proiectat să asigure un flux masiv de energie către Germania, însă autorizarea proiectului Nord Stream 2 a fost anulată de Berlin chiar înainte de invazia rusă din februarie 2022. Distrugerea acestor conducte a forțat statele europene să își reevalueze complet strategiile de aprovizionare și dependența de resursele rusești.
