Kremlinul a ajuns la concluzia că Donald Trump nu mai poate determina Ucraina să accepte un acord de pace conform condițiilor impuse de Rusia. În acest context, Vladimir Putin intenționează să sporească presiunea militară asupra Ucrainei și asupra aliaților săi europeni, pregătindu-se pentru un conflict de lungă durată. Această schimbare de strategie vine pe fondul incertitudinilor politice din Statele Unite, care pot afecta capacitatea de negociere a liderului american.
Un factor determinant în calculele Moscovei este rezultatul alegerilor intermediare din Statele Unite. Dacă poziția politică a lui Trump este slăbită prin înfrângerea republicanilor, spațiul său de manevră pentru a-l determina pe Zelenski să accepte un acord s-ar putea reduce semnificativ. Surse citate de Bloomberg indică faptul că această evoluție ar putea permite lui Putin să intensifice atacurile asupra infrastructurii energetice a Ucrainei, utilizând presiunea militară pentru a obține avantaje politice.
În paralel, Moscova caută modalități de a elimina sancțiunile americane, încercând să îl convingă pe liderul de la Casa Albă că relațiile economice pot fi reluate fără încheierea războiului. Deși se preconizează o posibilă întâlnire între Vladimir Putin și Donald Trump în China, la summitul APEC găzduit de Xi Jinping, autoritățile ruse nu se așteaptă la un progres semnificativ. Această întâlnire ar putea fi o nouă încercare de a atrage liderul american în sfera de influență a Rusiei.
Evoluția conflictului este marcată și de o creștere masivă a cheltuielilor militare rusești. După întâlnirea din august 2025 în Alaska, care nu a produs rezultate, Kremlinul a majorat bugetul de apărare pentru 2026 cu aproximativ 60 de miliarde de dolari, ajungând la aproape 200 de miliarde de dolari. Proiectul bugetar indică faptul că acest nivel ridicat de cheltuieli va fi menținut și în anul 2027, consolidând capacitatea militară a Rusiei.
Procesul diplomatic de la Abu Dhabi, programat pentru 10 și 11 noiembrie, ar putea fi complicat de tensiunile din Orientul Mijlociu. Dacă Donald Trump decide să reia atacurile asupra Iranului, atenția SUA ar putea migra de la Ucraina către această regiune. Emily Ferris, cercetătoare la RUSI, avertizează că o astfel de schimbare de priorități ar putea pune în pericol ajutorul militar american pentru Kiev, deoarece fondurile ar putea fi direcționate către Iran sau pentru susținerea sistemelor de apărare antiaeriană ale Israelului.
Contextul geopolitic actual este marcat de o instabilitate crescută în zonele de conflict, unde acțiunile militare pot influența direct fluxurile de ajutor internațional. Tensiunile din Orientul Mijlociu și posibilele reacții ale Iranului reprezintă un factor de risc major pentru stabilitatea securității europene și pentru continuitatea sprijinului militar oferit Ucrainei de către partenerii occidentali în perioada următoare.
