Incidentele maritime din Marea Neagră, care au vizat nave comerciale în apropierea apelor teritoriale ale României și Bulgariei, marchează o extindere a războiului economic. Generalul (r) Virgil Bălăceanu susține că aceste acțiuni sunt menite să descurajeze utilizarea coastelor maritime din regiune pentru transportul mărfurilor. Atacurile au lovit nave în zonele economice exclusive, dar până în acest moment nicio unitate comercială nu a fost vizată în interiorul apelor teritoriale ale celor două state.
În ultimele două zile, o navă turcească a fost scufundată în zona economică exclusivă a României, în timp ce în apropierea Bulgariei alte două nave au fost lovite. Una dintre acestea, care transporta grâu ucrainean de la Portul Galați către Istanbul, s-a scufundat după atacul suferit în zona economică a Bulgariei. Echipajul navei a fost salvat de nava bulgară Dioscuria, însă doi membri au fost răniți grav în urma incidentului care a vizat un vas sub pavilion Palau.
Generalul (r) Virgil Bălăceanu explică faptul că Rusia urmărește reducerea capacității Ucrainei de a-și exporta producția agricolă, afectând veniturile de la buget și securitatea alimentară globală. Prin diversificarea atacurilor asupra infrastructurii comerciale, Moscova dorește să elimine rutele de export prin Marea Neagră. Această strategie de presiune economică se desfășoară în paralel cu războiul energetic, pe măsură ce se apropie perioada iernii, vizând atât rutele de transport, cât și infrastructura de distribuție a combustibililor.
Situația a generat reacții și la nivelul Comisiei Europene, președintele Ursulei von der Leyen calificând atacurile asupra echipajelor și navelor civile drept „inacceptabile”. Șefa Comisiei a subliniat solidaritatea cu statele de pe flancul estic, în contextul pierderilor de vieți omenești înregistrate în zonele economice. În acest timp, expertul Cezar Gheorghe indică faptul că rutele alternative au preluat o parte semnificativă din exporturile agricole, însă acestea nu pot acoperi întregul necesar lunar de cinci milioane de tone.
Riscul de operațiuni sub steag fals reprezintă o altă preocupare majoră, având în vedere posibilitatea ca Federația Rusă să utilizeze tehnici de spoofing sau să creeze ambiguitate în atribuirea atacurilor. Generalul (r) Virgil Bălăceanu menționează că astfel de acțiuni pot viza platforme precum Neptun Alpha sau portul Giurgiulești pentru a genera confuzie. România are nevoie de o creștere a capacităților de detectare și distrugere a dronelor pentru a contracara aceste tactici de război hibrid care testează apărarea NATO.
Evoluția tensiunilor din Marea Neagră coincide cu o perioadă de intensificare a presiunii asupra securității regionale. În timp ce Bulgaria a reacționat prin intenția de a achiziționa sisteme de rachete sol-aer pentru protecția spațiului său, incidente precum cel al dronei maritime Sargan 6000 în Portul Constanța evidențiază vulnerabilitatea infrastructurii critice. Aceste evenimente subliniază complexitatea conflictului, unde atacurile asupra rutelor de transport sunt utilizate ca instrumente de presiune geopolitică directă.
