Analistul Andrei Caramitru a reacționat prin intermediul unui mesaj postat pe Facebook, pe 26 octombrie 2026, la solicitările pe care președintele Vladimir Putin le-ar fi făcut în ceea ce privește securitatea europeană. Aceste cerințe vizează retragerea NATO la granițele din anul 1997, ceea ce ar include și România, precum și o reîmpărțire a continentului în sfere de influență, amintind de structura geopolitică din perioada Războiului Rece.
Andrei Caramitru a criticat direct intenția de a impune o nouă diviziune a Europei de Est, amintind că astfel de obiective au fost articulate chiar înainte de lansarea așa-numitelor „operațiuni speciale” de trei zile. Analistul a subliniat contrastul dintre ambițiile politice ale Rusiei și realitatea de pe teren, menționând că, în loc să avanseze, trupele rusești par să se retragă de pe frontul din Ucraina. Această observație punctează dificultățile militare cu care se confruntă forțele de la Kremlin.
În cadrul argumentației sale, Andrei Caramitru a evidențiat pierderea influenței ruse asupra unor parteneri regionali importanți, menționând Ungaria și Serbia ca exemple de țări care s-au reorientat către Occident în urma proceselor electorale. Totodată, acesta a observat că nici în Moldova nu s-a reușit convingerea populației, considerând că acea țară este deja pierdută pentru interesele Rusiei. Analistul a concluzionat că Federația Rusă se află într-o stare de faliment complet.
Într-o notă marcată de ironie, Andrei Caramitru a propus o inversare a logicii de diviziune geopolitică, sugerând că nu Europa ar trebui împărțită, ci însăși Federația Rusă. El a afirmat că ar putea fi mai plauzibil ca restul lumii să împartă Federația Rusă în sfere de influență, cu scopul de a „elibera” republicile care fac parte din acest stat. Această replică atacă direct suveranitatea și integritatea teritorială pe care Putin încearcă să o reconfigureze.
Discuțiile despre securitatea regională au intensificat tensiunile, în contextul în care președintele Rusiei urmează să se întâlnească la Moscova cu președintele Iranului și cu emirul Qatarului. Pe planul diplomatic, rezultatele alegerilor din Serbia sunt privite cu atenție atât de Kiev, cât și de Moscova. În timp ce președintele Volodimir Zelenski a descris evoluția din Serbia ca pe un nou capitol istoric, Kremlinul monitorizează strâns aceste schimbări de orientare politică.
Contextul geopolitic actual este marcat de o competiție intensă între influența NATO și cerințele de securitate ale Rusiei. Întreruperea echilibrului stabilit prin tratate internaționale și solicitările de revenire la granițele din 1997 reprezintă un punct de conflict major pentru stabilitatea continuă a Europei de Est, afectând direct țări precum România, care fac parte din structura de apărare a Alianței Nord-Atlantice.
