Kremlinul a mobilizat o structură vastă de specialiști pentru a gestiona campanii de dezinformare direcționate către Occident și Ucraina. Această rețea, cunoscută sub numele de Doppelganger, funcționează atât prin canale digitale, cât și prin acțiuni off-line pentru a influența opinia publică internațională. Obiectivul principal este promovarea narațiunilor rusești în țările considerate adversare, utilizând tehnici de manipulare socială și atacuri informaționale planificate pentru a lovi în stabilitatea politică a statelor vizate.
Operațiunea este coordonată de Administrația prezidențială sub îndemnul lui Serghei Kirienko și al expertului în PR Ilia Gambașidze. Echipa de sute de persoane include personal de la MGIMO și de la MAE, care fabrică materiale false prezentate ca fiind publicații occidentale. Printre responsabili se numără Alexandr Haricev, care gestionează dezinformarea despre Ucraina, și Sofia Zaharova, responsabilă de răspândirea acestui conținut în țările occidentale. Aceștia utilizează designeri pentru deepfake-uri și inteligență artificială pentru a identifica subiectele cele mai sensibile.
Metodele de atac includ crearea de disensiuni naționale și exploatarea temelor legate de migrație în Europa. În Germania, campaniile au vizat refugiații ucraineni prin fabricarea de știri false despre conflicte în grădinițe sau lipsa locurilor în cămine. În Italia, s-au propus scheme pentru a incita ura față de refugiați prin fake-uri despre utilizarea bugetelor locale. În Marea Britanie, planurile au inclus utilizarea unor profiluri false pentru a lansa mesaje agresive împotriva ucrainienilor, vizând destabilizarea socială.
În paralel cu războiul informațional, autoritățile ruse au pregătit infrastructura pentru o posibilă nouă mobilizare militară. S-a majorat plafonul de vârstă pentru rezerviști la 55 de ani și s-a implementat un registru militar electronic pentru a facilita căutarea recruților. Această legislează permite considerarea unei chemări ca fiind înmânată oficial imediat ce este plasată în sistemul digital. Totodată, Rusia extinde garnizoanele și construiește noi baze militare care vor putea găzdui 115.000 de soldați la granițele cu statele NATO.
Pe plan diplomatic, elitele rusești nu anticipează un final rapid al conflictului prin negocieri, chiar și în contextul unei schimbări la Washington. Deși Moscova ar putea reveni la discuții trilaterale cu Ucraina și SUA, funcționarii caută să exploateze disensiunile dintre parteneri pentru a obține avantaje economice. Interesul Rusiei rămâne axat pe beneficii legate de livrarea de motorină și cereale. Strategii politici indică faptul că Rusia dorește să profite de tensiunile dintre Trump și Ucraina pentru a câștiga timp și resurse.
Contextul actual indică faptul că Moscova manifestă interes pentru reluarea discuțiilor trilaterale cu Ucraina și SUA după data de 4 noiembrie. Totodată, Kremlinul își exprimă dorința ca Europa să fie implicată direct în procesul de negociere privind pacea în Ucraina. Aceste evoluții diplomatice au loc într-un moment în care Rusia își consolidează capacitățile militare și infrastructura de propagandă pentru a menține controlul asupra narațiunilor internaționale.
