Președintele Volodimir Zelenski a anunțat că Ucraina va relua atacurile asupra rafinăriilor de petrol din Rusia, marcând o schimbare de strategie în raport cu solicitările Washingtonului. Decizia vine după o perioadă de tensiuni diplomatice și restricții tehnice care au afectat capacitățile militare ale Kievului. Liderul ucrainean a declarat că interdicția privind aceste operațiuni nu mai este valabilă, afirmând că perioada de suspendare a atacurilor asupra infrastructurii energetice rusești s-a încheiat.
Zelenski a criticat dur modul în care serviciile americane au gestionat furnizarea de informații critice, descriind situația ca fiind una periculoasă. Conform declarațiilor sale, oficialii militari ucraineni au fost amenințați că, dacă nu vor opri atacurile asupra rafinăriilor, furnizarea de informații va fi blocată. În ciuda respectării solicitării de a suspenda atacurile timp de trei zile, Ucraina a raportat că nu a mai primit avertizările timpurii de la Statele Unite privind lansările de rachete balistice rusești.
Pe lângă problemele cu schimbul de informații, președintele ucrainean a semnalat o deteriorare a funcționării serviciului de internet prin satelit Starlink la nivelul întregii țări. Această încetinire a afectat atât operațiunile de pe linia frontului, cât și atacurile cu rază medie de acțiune împotriva obiectivelor militare rusești. Zelenski a respins explicațiile oficialilor care au prezentat incidentul ca fiind o defecțiune tehnică, susținând că a fost vorba despre o decizie deliberată.
Conflictul include și aspecte legate de controlul tehnologiei prin satelit, în contextul în care Elon Musk a precizat că sistemele Starshield sunt deținute și controlate de guvernul Statelor Unite. Musk a subliniat că orice limitări privind viteza sau utilizarea sunt decise de armata americană și, în ultimă instanță, de președintele Statelor Unite. Această afirmație vine în contextul criticilor aduse lui Donald Trump pentru afinitatea sa față de liderii autoritari.
Washingtonul a exercitat presiuni pentru oprirea atacurilor asupra rafinăriilor rusești, argumentând că un astfel de moratorium este esențial pentru reducerea prețurilor carburanților în SUA. Această poziție a fost luată în considerare și de faptul că Statele Unite cumpără sute de mii de tone de motorină din Rusia. Între timp, Moscova a continuat bombardamentele asupra infrastructurii energetice ucrainene, provocând pierderi de vieți omenești, inclusiv peste 100 de civili uciși într-o singură săptămână.
Evoluția acestor tensiuni reflectă o schimbare în dinamica suportului militar oferit Kievului, într-un moment în care securitatea energetică devine un instrument de presiune politică. Decizia Ucrainei de a relua atacurile asupra obiectivelor de rafinare indică o dorință de a compensa pierderile de informații și de a răspunde la intensificarea bombardamentelor rusești asupra infrastructurii proprii, în ciuda presiunilor exercitate de partenerii occidentali.
