Serviciul de Informații Externe al Ucrainei (SZRU) a publicat o evaluare care indică faptul că Rusia se pregătește pentru posibilitatea unei confruntări militare directe cu Europa până în anul 2045. Raportul, preluat de agenția Ukrinform, subliniază că Moscova își ajustează strategiile pentru a menține riscurile la un nivel scăzut, în timp ce urmărește subminarea sprijinului oferit Ucrainei. Obiectivul central al Kremlinului rămâne destabilizarea unității europene și discreditarea arhitecturii de securitate actuale.
În prezent, Rusia utilizează instrumente de război hibrid pentru a evita o invazie directă care ar putea declanșa un răspuns colectiv al NATO. Tacticile identificate de SZRU includ operațiuni de sabotaj, atacuri cibernetice, dezinformare, spionaj și incursiuni ale dronelor. Aproape 400 de ofițeri de informații ruși operează deja în Europa, testând sistematic limitele de toleranță ale statelor europene, încercând să rămână sub pragul care ar activa mecanismele de apărare ale Alianței.
Analiza serviciului de informații ucrainean precizează că Moscova nu a renunțat la perspectiva unui conflict militar direct, elaborând scenarii specifice pentru perioada până în 2045. Șase dintre aceste scenarii vizează Europa de Nord, în timp ce alte planuri implică direct Polonia și statele baltice. Rusia urmărește crearea unor crize regionale controlate pe flancul estic al NATO, considerând statele baltice drept puncte extrem de vulnerabile ale securității europene.
Unul dintre obiectivele strategice ale Rusiei este forțarea NATO să ia decizii rapide și interpretabile, pentru a demonstra incapacitatea Alianței de a răspunde prompt sau de a-și apăra membrii. Liderii ruși utilizează nevoia de a avea un inamic extern pentru a justifica politicile interne și a menține controlul asupra populației. Conform datelor de la Consiliul European pentru Relații Externe (ECFR), Rusia identifică Regatul Unit, Franța, Germania, Polonia, Finlanda și statele baltice ca fiind cele mai ostile țări.
Evaluările sugerează că Rusia se pregătește pentru o confruntare de durată, depășind sfera unui simplu atac direct. SZRU recomandă Europei să nu mai privească Ucraina ca pe un element periferic, ci ca pe o linie a frontului indispensabilă pentru securitatea continentului. Strategia rusă vizează subminarea coeziunii europene prin presiuni constante, utilizând atât forța militară planificată, cât și presiunea psihologică și informațională asupra societăților occidentale.
Securitatea europeană este influențată de dinamica conflictelor de pe flancul estic, unde stabilitatea depinde de capacitatea de deterrent a NATO. Evoluțiile recente din regiunea de frontieră subliniază importanța monitorizării activităților de spionaj și a atacurilor cibernetice, care preced adesea acțiunile militare convenționale. Această stare de alertă permanentă definește noua arhitectură de securitate în contextul amenințărilor hibride constante.
