Kremlinul a refuzat luni cererea președintelui ucrainean Volodimir Zelenski de a implementa un armistițiu de 60 de zile pentru organizarea scrutinului prezidențial. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că Rusia este dispusă să ofere o pauză de atacuri doar pentru o singură zi, respectiv în ziua în care vor avea loc alegerile. Această poziție vine ca un răspuns direct la solicitarea Kievului de a crea un interval de liniște prealabil votului.
Dmitri Peskov a subliniat că Vladimir Putin, în calitate de comandant-șef, va fi pregătit să dea ordinul pentru ca Ucraina să nu fie atacată exclusiv în ziua alegerilor. Acesta a argumentat că Rusia nu dorește un armistițiu temporar, ci urmărește o pace durabilă. În același timp, președinția rusă a evitat să ofere detalii clare cu privire la existența unui armistițiu energetic, refuzând să confirme dacă atacurile asupra infrastructurii energetice ucrainene sunt suspendate.
Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a adoptat o poziție dură, afirmând că Volodimir Zelenski nu merită un astfel de răgaz pentru a organiza alegeri. Serghei Lavrov a declarat în cadrul unei conferințe de presă că Moscova nu se va lăsa din nou cumpărată prin asigurări sau promisiuni. Această retorică reflectă scepticismul autorităților ruse față de procesul electoral propus de Kiev în contextul conflictului armat actual.
Situația a fost complicată de declarațiile președintelui american Donald Trump, care a anunțat duminică un armistițiu energetic între Ucraina și Rusia. Această afirmație a generat confuzie atât la Kiev, cât și la Moscova, deși Kremlinul a menționat că menține contacte pe acest subiect. Dmitri Peskov a precizat că, imediat ce vor exista informații concrete despre acest armistițiu unilateral anunțat de Donald Trump, autoritățile ruse vor informa oficial.
Donald Trump a criticat totodată managementul războiului de către Volodimir Zelenski, susținând că este timpul ca ucrainienii să aleagă un nou președinte pentru a ajunge la un acord de pace. Președintele american a sugerat că un nou lider ar putea rezolva conflictul, criticând în același timp atacurile ucrainene asupra rafinăriilor de petrol rusești. Această presiune diplomatică din partea SUA adaugă o nouă dimensiune tensiunii dintre actori.
În Ucraina, organizarea alegerilor prezidențiale rămâne blocată de regimul de lege marțial. Acest statut juridic este în vigoare de la începutul invaziei ruse, care a început în februarie 2022. Din cauza condițiilor de securitate și a legii marțiale, procesul electoral nu poate fi desfășurat conform procedurilor obișnuite, ceea ce explică dificultatea de a stabili un calendar pentru un scrutin care să includă și un armistițiu.
