Serviciile de informații ale unor cinci agenții europene au avertizat liderii din sectorul apărării că Rusia își intensifică planurile de asasinat direct membrii conducerii companiilor. Această amenințare a determinat numeroase organizații să implementeze măsuri de securitate personală mult mai riguroase pentru directorii lor executivi. Obiectivul principal al Kremlinului pare a fi slăbirea sprijinului militar oferit Kievului prin intermediul unor acțiuni de sabotaj și operațiuni hibride desfășurate pe teritoriul Europei.
Operațiunile de tip „wet work”, utilizate de serviciile secrete rusești, vizează nu doar marile corporații, ci și companiile mai mici implicate în producția de drone sau componente tehnologice. Agenții GRU au început să colaboreze strâns cu structurile crimei organizate, utilizând rețele transfrontaliere pentru a gestiona logistică și execuție. Această metodă de lucru permite divizarea activităților între diverse celule, evitând dependența de agenți recrutați online care pot fi ușor identificați.
În Germania, serviciul de informații intern, BfV, a recomandat conducerii companiilor de apărare utilizarea echipelor de protecție private. Sinan Selen, șeful BfV, a declarat în fața parlamentarilor germani că Rusia planifică acte de violență comise de actori controlați de stat. Aceste acțiuni includ o evoluție a metodelor și a țintelor, integrând tot mai des elemente de criminalitate organizată pentru a asigura succesul misiunilor de sabotaj.
Alteori, campania rusă urmărește un impact psihologic asupra sectorului de securitate, fără a fi necesar ca un atentat să fie finalizat cu succes. Simplul fapt că directorii se simt vizați îi poate determina să ezite în continuarea parteneriatelor cu Ucraina. Un exemplu recent a fost evenimentul din Suedia, unde doi turiști ruși au fost arestați după ce au instalat un cort în apropierea proprietății lui Micael Johansson, directorul executiv al Saab.
Nivelul de alertă în industria armamentistă europeană a fost ridicat semnificativ încă de la începutul anului 2024. Această stare de vigilență a fost declanșată după descoperirea unui complot împotriva lui Armin Papperger, directorul executiv al companiei Rheinmetall. Acesta, fiind un susținător al furnizării de armament către Ucraina, a devenit o țintă directă, fiind nevoit să utilizeze protecție personală non-stop, asigurată de polițiști și agenți de securitate privați.
Securitatea directorilor executivi a devenit o prioritate majoră pentru companiile care gestionează infrastructura critică și energia. Această evoluție a riscurilor impune costuri suplimentare semnificative pentru protecția persoanelor și a sediilor, o povară care afectează în mod special start-up-urile din sector. În consecință, unele companii au luat decizii radicale, precum mutarea sediilor de producție din Europa de Vest pentru a evita expunerea la amenințările rusești.
