Corvin Lupu, fost profesor la Universitatea own Lucian Blaga din Sibiu, a susținut în cadrul unei conferințe organizate la Iași o serie de afirmații controversate privind geopolitica actuală. Discursul său a vizat în mod special modul în care marile puteri ar putea împărți sferele de influență la nivel global. Lupu a invocat o hartă care a fost prezentată ca fiind un plan elaborat de Donald Trump pentru a delimita zonele de control ale marilor actori mondiali.
În cadrul intervenției sale, Corvin Lupu a descris o hartă pe care a atribuit-o personal lui Donald Trump, susținând că acesta ar fi desenat-o cu un marker roșu. Conform afirmațiilor sale, președintele american ar fi marcat sfera americană, în timp ce o linie separă o parte din Africa, Europa și Orientul Mijlociu, atribuind zona respectivă lui Vladimir Putin. Totodată, zona Asia-Pacific ar fi marcată sub numele lui Xi. Totuși, imaginea respectivă este o hartă satirică publicată de Kirill Dmitriev în ianuarie 2026, având un scop ironic.
Pe lângă această hartă, Corvin Lupu a oferit detalii despre o presupusă distribuție a populației globale în funcție de poziția geopolitică. El a susținut că aproximativ șapte miliarde de oameni ar fi de partea Chinei și a Rusiei, în timp ce Statele Unite ar rămâne cu un singur miliard de persoane. Profesorul a menționat și faptul că aproximativ 80% din armamentul utilizat în Ucraina ar fi produs în Statele Unite, menționând totodată dificultățile de aprovizionare cu proiectile din partea SUA.
Discursul a vizat și natura conflictului din Ucraina, pe care Lupu l-a descris ca fiind un război de anduranță. El a afirmat că războiul este menținut pentru a ține Occidentul ocupat pe două fronturi, deoarece marile puterile nu reușesc să găsească un numitor comun. În acest context, a susținut că conflictul este de natură strategică, fiind utilizat pentru a menține presiunea asupra structurilor de putere globale și a limita capacitatea de reacție a Occidentului.
Corvin Lupu a menționat și o situație critică a economiei și resurselor, afirmând că România importă 80% din alimentele consumate. El a criticat modul în care resursele naturale sunt gestionate și a susținut că datoria externă a țării este într-o situație dramatică. În cadrul unor evenimente anterioare, el a fost asociat cu poziții care au susținut figuri precum Călin Georgescu, oferind o perspectivă critică asupra sistemelor de guvernare și a propagandei politice.
Contextul securității europene este marcat de o tensiune crescută, Europa fiind subiectul unor atacuri hibride rusești care generează ezitări în decizia politică. În timp ce anumite instituții militare, precum NATO, gestionează incidente de penetrare a spațiului aerian, de exemplu prin abaterea dronelor, precum în cazul Lituaniei, resursele de armament rămân un subiect de dezbatere. Administrația Trump a fost deja implicată în discuții privind penuria de muniție, o problemă recunoscută și de către Pentagon în contextul conflictelor actuale.
