Ucraina a solicitat oficial ca restul statelor membre ale Uniunii Europene să urmeze modelul stabilit de Lituania, Letonia și Estonia în ceea ce privește aplicarea sancțiunilor împotriva unor oligarhi ruși. Această cerere a fost formulată după ce Alișer Usmanov și Mihail Fridman au fost scoși de pe lista oficială a sancțiunilor europene. Kievul dorește ca restul continentului să reia măsurile de restricție la nivel național, imitând acțiunile statelor baltice.
Andrii Sîbiga a transmis acest îndemn prin intermediul rețelelor sociale, subliniind importanța solidarității europene în acest context. Șeful diplomației ucrainene a declarat că restul membrilor UE ar trebui să urmeze exemplul oferit de partenerii săi baltici. Pentru el, aplicarea acestor măsuri reprezintă cel mai eficient mod de a demonstra faptul că principiile europene nu pot fi supuse unor compromisuri sau negocieri de interes.
Decizia de a exclude numele celor doi oligarhi din lista de sancțiuni a fost rezultatul unui compromis susținut de Franța și Slovacia. Franța a argumentat această poziție prin necesitatea de a obține eliberarea a doi cetățeni francezi care erau deținuți în Azerbaidjan. Unul dintre acești cetățeni fusese deja grațiat în dimineața zilei de 23 septembrie, moment în care s-a produs această schimbare de poziție la nivel european.
Procesul de adoptare a acestui compromis a avut loc într-un interval de timp extrem de scurt, cu mai puțin de șase ore înainte de expirarea listei de aproximativ 3.000 de sancțiuni ale UE împotriva Rusiei. Letonia a încercat să determine Franța să își revizuiască poziția, însă efortul nu a fost suficient pentru a opri excluderea celor doi oligarhi. În final, Letonia, alături de Estonia, Lituania și Belgia, s-a abținut de la vot, permițând menținerea celorlalte restricții.
Premierul leton Andris Kulbergs a criticat dur acest acord, descriind situația ca fiind o alegere între o soluție proastă și una mult mai rea. În urma acestui proces, Riga a anunțat că va impune sancțiuni proprii împotriva lui Usmanov și Fridman. Estonia și Lituania au decis să urmeze imediat această decizie luată de Letonia, încercând să mențină presiunea asupra figurilor cheie din Rusia.
Acest incident subliniază tensiunile interne din cadrul Uniunii Europene privind modul de gestionare a sancțiunilor împotriva Rusiei. În timp ce unele state prioritizează interesele diplomatice bilaterale, precum cele legate de cetățenii deținuți în alte țări, statele baltice mențin o linie dură de sancționare. Această fragmentare a răspunsului european arată dificultatea de a menține un front unit în fața presiunilor politice externe.
