Guvernul de la Budapesta, condus de Peter Magyar, a respins propunerea de a construi depozite de petrol pentru Ucraina pe teritoriul Ungariei, în apropierea frontierei dintre cele două state. Această decizie vine după ce Kievul urmărea securizarea rezervelor de combustibil împotriva loviturilor rusești prin utilizarea infrastructurii de depozitare din Ungaria. Proiectul era bazat pe un memorandum de înțelegere semnat între companiile energetice MOL și Naftogaz, însă poziția politică a noii administrații a blocat implementarea acestuia.
Peter Magyar a criticat dur conducerea companiei MOL pentru faptul că a negociat acest memorandum cu Naftogaz fără a consulta guvernul, care deține rolul de acționar principal al companiei. În încercarea de a diminua tensiunile, MOL a descris acordul drept un pas tehnic preliminar, nu ca o decizie finală de investiție. Compania a precizat că proiectul se află într-o etapă incipientă și că vor fi necesare discuții suplimentare înainte ca orice formă de aplicare să poată avea loc.
Tensiunile diplomatice au crescut după ce Andrii Sybiha a descris declarațiile lui Magyar drept „inutil de ostile” la adresa Ucrainei. Ministrul ucrainean a menționat că, deși Viktor Orbán a plecat, politicile de obstrucționare și izolaționism continuă să fie aplicate. În contra, ministrul ungar de Externe, Anita Orbán, a susținut că noul guvern a făcut gesturi de bunăvoință față de Ucraina și a respins orice comparație cu vechea politică de obstrucționare.
În timp ce Ungaria refuză colaborarea în acest proiect, Naftogaz menține alte acorduri strategice în regiune. Compania ucraineană are două memorandumuri distincte cu firma poloneză Orlen, semnate în cadrul summitului Carpaților. Unul dintre aceste acorduri vizează livrările de gaze naturale lichefiate în primul trimestru al anului 2027, iar cel de-al doilea, între Orlen și subsidiara Ukrnafta, prevede furnizarea de produse petroliere către Ucraina în valoare de peste 500 de milioane de dolari.
Situația energetică a Ungariei rămâne complexă, având în vedere dependența de resursele rusești. Ministrul Economiei și Energiei, István Kapitány, a estimat că țara își va putea acoperi necesarul de gaze din surse non-rusești până în octombrie 2027, momentul în care regulile UE ar putea pune capăt contractelor pe termen lung pentru gazul rusesc. Budapesta analizează în prezent utilizarea la capacitate maximă a oleoductului Adria și reevaluează proiectul nuclear Paks II, construit de Rosatom.
Inițiativa de securitate regională cunoscută sub numele de formatul C8, care vizează securitatea, energia și logistica în regiunea Carpaților, a fost lansată recent, dar nu include Ungaria sau Cehia. De fapt, grupul este format din șase țări: Austria, Slovacia, Ucraina, România, Serbia și Polonia. Refuzul Ungariei de a semna documentul fondator afectează integrarea acestei inițiative de cooperare regională în contextul conflictului actual.
