Securitatea în Marea Neagră este marcată de o deteriorare serioasă, manifestată prin pătrunderi de drone în spațiul aerian românesc și atacuri asupra navelor comerciale. Aceste evenimente, care includ și incidente în apropierea infrastructurii energetice strategice, pun în evidență vulnerabilitățile de apărare ale României. Expertii avertizează că suprapunerea acestor amenințări, de la drone maritime cu explozibili până la lovirea traficului maritim, descrie o situație de risc crescut pentru regiune.
În ultimele luni, incidentele au afectat direct navigația, inclusiv prin lovirea navelor Yara J și Wine Trader în apropierea Sulinei. În noaptea de 14 spre 15 octombrie, aceste nave au fost țintite de drone, iar unul dintre nave se afla în apele teritoriale românești. Deși președintele României a confirmat atacul fără a atribui responsabilitatea, surse militare NATO au indicat originea rusă a acestor acțiuni, subliniind gravitatea strategică a violenței asupra arterelor vitale ale Dunării.
Infrastructura energetică, în special proiectul Neptun Deep, este expusă unor riscuri majore de sabotaj sau atac militar. Proiectul, dezvoltat de OMV Petrom și Romgaz, are o valoare de aproximativ patru miliarde de euro și urmează să înceapă producția de gaze în prima jumătate a anului 2027. Deși platforma Neptun Alpha va fi operată de la distanță, securitatea comunicațiilor și a sistemelor de control rămâne critică, deoarece siguranța industrială nu garantează protecția împotriva atacurilor de război.
O problemă centrală identificată de experți este lipsa unui comandament unic pentru coordonarea apărării. În prezent, responsabilitățile sunt fragmentate între operatorii economici, Autoritatea Navală Română, Ministerul Afacerilor Interne, Poliția de Frontieră, Garda de Coastă și Ministerul Apărării Naționale. Generalul în rezervă Virgil Bălăceanu subliniază că această lipsă de integrație instituțională reprezintă o vulnerabilitate, deoarece nu există o structură care să coordoneze intervenția și schimbul de informații în cazul unui atac armat.
Capabilitățile Forțelor Navale române sunt, de asemenea, considerate insuficiente pentru combaterea noilor amenințări. Există o nevoie urgentă de dotări specifice pentru supraveghere, detecție și neutralizare a dronelor maritime, inclusiv mijloace de război electronic. Se propune extinderea misiunilor grupării navale formate de România, Bulgaria și Turcia și intensificarea cooperării cu Turcia, un stat care dispune de tehnologii de combatere a dronelor mult mai avansate decât cele utilizate în prezent de România.
Evoluția conflictului din regiune indică faptul că Rusia va continua să vizeze navele comerciale pe care le consideră parte din logistica Ucrainei. Deși activarea Articolului 5 din tratatul NATO nu este automată și depinde de evaluarea gravității atacului de către aliați, incidentele asupra navelor neutre pot fi interpretate ca acte de război. Gestionarea unei crize majore va necesita capacitatea de a răspunde simultan la multiple amenințări asupra porturilor, platformelor și spațiului aerian.
