Eforturile globale de combatere a foametei au intrat într-o fază de stagnare, în timp ce situația din Africa subsahariană a suferit o deteriorare semnificativă începând cu anul 2018. Datele furnizate de agenția dpa, preluat de Agerpres, evidențiază o criză alimentară profundă care afectează numeroase regiuni ale lumii. Analizele publicate înaintea Zilei Mondiale a Alimentației, marcată anual pe 16 octombrie, arată că progresul în acest domeniu este extrem de limitat la nivel global.
Conform Indicei Global al Foametei, publicat de organizația germană Welthungerhilfe împreună cu două parteneri, situația actuală este mai gravă decât cea din 2018. Aceasta reprezintă prima creștere a indicelui de la începutul monitorizării sale în anul 2000. Raportul detaliază faptul că nivelul foametei s-a agravat în 32 de țări, în timp ce alte 20 de națiuni au înregistrat doar progrese minime. Indicatorul monitorizează subnutriția, malnutriția infantilă și rata mortalității în rândul copiilor.
Regiunea Africa subsahariană rămâne punctul critic al crizei, fiind locul unde se concentrează cele mai grave probleme. Șapte dintre cele opt țări unde nivelul foametei este clasificat drept alarmant se află în această zonă. Mai mult, tot în Africa subsahariană au fost identificate cele mai grave trei crize alimentare acute de la nivel mondial. Această concentrare a vulnerabilităților subliniază presiunea extremă la care sunt supuse populațiile din această parte a globului.
O analiză realizată de organizația umanitară Action Against Hunger relevă că aproximativ 266 de milioane de persoane din 47 de țări și teritorii au înfruntat insecuritate alimentară acută în 2025. Din acest număr total, două treimi dintre persoanele afectate locuiau în doar 10 țări. Conflictul armat este identificat ca fiind principala cauză a acestor crize, provocând strămutări masive de populație și distrugerea mijloacelor de subzistență, factori suplimentați de secete și inundații.
Resursele financiare pentru asistența umanitară sunt în continuă scădere, afectând capacitatea de răspuns la crize. Între anii 2022 și 2025, finanțarea destinată regiunilor afectate de crize alimentare a scăzut cu 59%, conform datelor Action Against Hunger. Această reducere drastică a fondurilor a dus la restrângerea programelor de ajutor și a îngriunat procesul de monitorizare a crizelor. În același timp, FAO raportează o ușoară scădere a foametei cronice, cu aproximativ 645 de milioane de persoane afectate în 2025.
Monitorizarea securității alimentare la nivel global implică utilizarea unor indicatori diferiți pentru fenomenele distincte. În timp ce Action Against Hunger analizează insecuritatea alimentară acută, Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO) măsoară foametea cronică. Aceste două categorii de date oferă perspective diferite asupra stabilității nutriționale, evidențiind faptul că, deși foametea cronică poate arăta o ușoară scădere, crizele acute rămân persistente în zonele de conflict.
