Situația epidemiologică globală privind răspândirea holerei rămâne critică, înregistrându-se peste 3.000 de decese în cursul anului 2026. Datele preliminare colectate în primele nouă luni ale acestui an indică o scădere a mortalității față de perioada precedentă, însă impactul asupra populațiilor vulnerabile este încă sever. Majoritatea acestor victime sunt localizate pe continentul african, o regiune care concentrează aproape nouă din zece cazuri raportate la nivel mondial.
Anul 2025 a fost marcat de o criză extremă, fiind considerat cel mai grav an de la anul 1999 din punct de vedere al numărului de victime. În acea perioadă, holera a provocat aproape 7.900 de decese, multe dintre acestea survenind înainte ca persoanele afectate să poată beneficia de îngrijiri medicale adecvate. Dr. Lorenzo Pezzoli, directorul departamentului de boli bacteriene cu potențial epidemiologic din cadrul Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), a oferit aceste detalii în cadrul unei intervenții la Geneva.
Factorii climatici reprezintă o amenințare majoră pentru controlul epidemiei, fenomenul El Nino fiind identificat ca un agravant pentru răspândirea bolii. Această schimbare climatică exacerbează circulația holerei prin două mecanisme opuse: atât prin excesul de apă, cât și prin lipsa acesteia. Dr. Lorenzo Pezzoli subliniază că, deși holera poate ucide în doar câteva ore, aceasta este o boală ușor și ieftin de tratat cu ajutorul medicamentelor deja existente în arsenalul medical.
Strategia de combatere vizează o reducere de 90% a numărului de cazuri la nivel mondial până în anul 2030, prin campanii de vaccinare și îmbunătățirea igienei. Gruparea de coordonare GIC a autorizat deja furnizarea a 71 de milioane de doze de vaccin, finanțate de către GAVI, pentru a asigura un răspuns rapid în zonele cu focare active. Dr. Lorenzo Pezzoli consideră că acest obiectiv este realizabil, deoarece procesul de aprovizionare și distribuție a început deja să dea rezultate.
Eforturile de cartografiere a districtelor afectate se concentrează pe cele șapte state care au raportat împreună aproximativ 90% din totalul cazurilor și deceselor din 2025. Aceste țări includ Angola, Bangladesh, Republica Democratică Congo, Nigeria, Sudanul de Sud, Sudan și Yemen. Prin aceste planuri naționale bine țintite, OMS încearcă să optimizeze răspunsul colectiv, deși Dr. Lorenzo Pezzoli avertizează că eforturile actuale rămân insuficiente și trebuie dublate pentru a opri mortalitatea.
Eradicarea bolii în țările cu venituri mari a fost posibilă în generațiile trecute datorită accesului stabil la apă potabilă și la sisteme de canalizare funcționale. În prezent, gestionarea riscului de holeră depinde direct de infrastructura de apă și de capacitatea de a implementa programe masive de vaccinare în zonele cu risc epidemiologic ridicat, pentru a preveni pierderile de vieți omenești cauzate de lipsa accesului la tratament.
