Rebelii secesioniști din nordul Etiopiei au încălcat armistițiul convenit cu forțele guvernamentale acum patru ani, declanșând o nouă ofensivă militară majoră. Această escaladare a început prin capturarea a trei aeroporturi de către grupările de la Tigray, ceea ce aruncă din nou țara, care are o populație de 140 de milioane de oameni, într-un război civil devastator. Luptele resimțite în această zonă accentuează instabilitatea într-o regiune economic crucială, care se extinde de la Cornul Africii până la Golful Persic și Iran.
În cadrul atacurilor, rebelii au utilizat tancuri și sisteme de artilerie pentru a ocupa aeroportul din capitala regională Mekelle. De asemenea, aceștia au preluat controlul aerodromurilor din orașele Axum și Shire, situate în apropierea graniței cu Eritreea, reușind să alunge poliția și trupele guvernului central. Această mișcare militară a fost descrisă de un oficial etiopian ca fiind o „ofensivă totală” lansată împotriva pozițiilor armatei din regiunile Amhara, Afar și în sudul Tigray.
Situația a forțat compania Ethiopian Airlines, care are un sediu important în Addis Abeba, să anunțe suspendarea zborurilor către zona Tigray. În regiunea Afar, luptele au fost raportate ca fiind cele mai intense de la încheierea conflictului anterior. Forțele din Tigray au declarat că participă la o bătălie defensivă majoră pentru a respinge o „invazie-genocid”, însă analiștii observă că armata etiopiană dispune acum de un arsenal mai mare de drone și arme față de perioada 2020-2022.
Tensiunile diplomatice au crescut după ce ministrul de externe al Etiopiei, Gedion Timothewos, a acuzat Eritreea în scrisoare adresată secretarului general al ONU, Antonio Guterres, că aceasta finanțează și înarmează rebelii. Eritreea, un regim izolat, a respins aceste acuzații, în timp ce administrația din Tigray susține că atacurile lor sunt doar un răspuns la utilizarea dronelor de către guvern. Analistul Edward Bach de la Verisk Maplecroft avertizează că acest conflict are un potențial puternic de a se răspândi în întreaga regiune.
Conflictul de la granița dintre Etiopia și Eritreea este alimentat și de disputele teritoriale legate de accesul la Marea Roșie. De la independența Eritreei în 1993, Etiopia a pierdut accesul la această cale maritimă, iar premierul Abiy Ahmed a indicat anterior intenția de a folosi forța militară pentru a obține un port în Eritreea. Această dinamică de securitate este extrem de sensibilă, având în vedere proximitatea cu zona Yemenului controlată de rebelii Houthi, care amenință rutele maritime din strâmtoarea Bab al-Mandeb.
Evoluția acestui conflict de la frontiera Etiopiei către Peninsula Arabică marchează o perioadă de instabilitate crescută în zonele de tranzit comercial global. Deși armistițiul din perioada 2020-2022 a reușit să calmeze situația după un război care a lăsat în urmă 600.000 de morți, noile acțiuni militare ale rebelilor din Tigray și implicarea potențială a actorilor regionali marchează o revenire la o stare de război civil pe scară largă în Cornul Africii.
