Uniunea Africană va lansa miercuri, în Port Louis, capitala statului Mauritius, prima agenție de rating dedicată continentului, numită Africa Credit Rating Agency (AfCRA). Această inițiativă reprezintă o tentativă directă de a oferi o alternativă la serviciile oferite de cele trei mari agenții globale de rating, S&P Global Ratings, Moody’s și Fitch. Proiectul este rezultatul unui proces de lucru ce durează de aproape un deceniu, liderii africani având deja aprobarea înființării AfCRA încă din anul 2018.
Noua agenție va avea misiunea de a evalua nu doar statele africane, ci și instituții financiare sau companii private, oferind posibilitatea de a analiza și entități non-africane în anumite condiții. AfCRA va funcționa într-un regim de independență, fiind susținută financiar prin capitalul acționarilor și prin propriile venituri generate. Deși Uniunea Africană a detaliat modul de finanțare, organizația nu a furnizat informații specifice cu privire la cine sunt acționarii acestei noi entități de evaluare.
Liderii de pe continent au criticat constant agențiile occidentale, susținând că acestea nu evaluează corect riscul de creditare pentru țările africane. Criticile vizează faptul că deciziile de retrogradare a ratingurilor sunt luate prea rapid în perioade de criză, precum în timpul pandemiilor sau al conflictelor. În schimb, agențiile globale de rating resping aceste acuzații, menționând că aplică aceleași metodologii de evaluare la nivelul întregii lumi, fără tratament diferențiat.
Scopul principal al AfCRA este de a îmbunătăți accesul națiunilor africane la piețele de capital prin oferirea unor evaluări mai echilibrate și adaptate contextului specific al economiilor locale. În prezent, există o lacună majoră în evaluarea riscurilor, deoarece 23 de economii de pe continent nu dețin un rating furnizat de cele trei mari agenții globale. Prin această nouă instituție, se urmărește consolidarea încrederii investitorilor și creșterea transparenței pe piețele financiare regionale.
Situația financiară a continentului este marcată de o creștere masivă a datoriei externe, care a ajuns la 163 de miliarde de dolari în 2024, comparativ cu 61 de miliarde de dolari în 2010. Această povară a serviciului datoriei pune presiune pe bugetele guvernelor, forțând multe țări să prioritizeze plățile dobânzilor în detrimentul sectoarelor sociale. În multe cazuri, cheltuielile pentru rambursarea datoriilor au depășit bugetele anuale alocate unor domenii critice, precum educația sau sănătatea.
Evoluția gradului de îndatorare a guvernelor din regiunea africană a devenit o problemă de securitate economică, afectând capacitatea statelor de a gestiona crizele. Creșterea serviciului datoriei externe în ultimul deceniu a creat dificultăți majore în gestionarea stabilității macroeconomice. Această presiune financiară constantă a accelerat necesitatea de a avea instrumente de rating care să reflecte realitatea economică locală, evitând deciziile de retrogradare bazate pe modele care nu țin cont de specificul continentului.
