Rusia a început procesul de reactivare și modernizare a sistemului nuclear automatizat Perimetr, cunoscut în Occident sub denumirea de „Dead Hand”. Această operațiune vizează buncărul subteran „Object 1335”, situat în Munții Ural, în apropierea satului izolat Kytlym, la aproximativ 2000 km distanță de Moscova. Informațiile privind aceste dezvoltări militare apar în urma unei investigații realizate de Danwatch, bazată pe analiza a peste două milioane de documente militare.
Procesul de extindere a facilității a fost intensificat între anii 2018 și 2024, prin comenzi masive de materiale de construcție efectuate de Ministerul Apărării. Documentele indică achiziția a 22.000 de tone de oțel și 56.000 de tone de ciment, alături de sute de kilometri de cabluri și sisteme de ventilație specializate pentru protecție radioactivă. Volumul de oțel comandat este comparabil cu materialul necesar pentru construcția a trei turnuri Eiffel, ceea ce semnalează o modernizare profundă.
Sistemul Perimetr este conceput pentru a asigura un contraatac nuclear automatizat în cazul în care Rusia ar suferi o decapitare militară și politică. Imaginile capturate prin satelit confirmă existența unor noi intrări în munte, extinderi ale tunelurilor și zone de acces suplimentare. Foștii militari descriu complexul ca pe un adevărat „oraș subteran”, suficient de vast pentru a permite circulația autobuzelor în interiorul infrastructurii de protecție.
Această reactivare are loc într-un context de schimbare a politicii de securitate a Kremlinului. Modernizarea buncărului a început cu aproape doi ani înainte de momentul în care Vladimir Putin a aprobat actualizarea doctrinei nucleare. Noua doctrină permite utilizarea armelor atomice chiar și în răspuns la un atac convențional, dacă acesta este considerat o amenințare la adresa existenței statului, transformând descurajarea într-o pregătire activă.
Conform unor veterani ai Forțelor de Rachete Strategice, sistemul Perimetr a fost readus în „stare de luptă” încă din anul 2023. Mesajul transmis în interiorul armatei ruse este considerat fără echivoc, indicând necesitatea pregătirii pentru scenarii de ultimă instanță. Această evoluție sugerează că Moscova își adaptează arsenalul pentru situații care, până în perioada recentă, erau considerate improbabile în cadrul arhitecturii de securitate globală.
Sistemul de represalii automate reprezintă o componentă critică a strategiilor de descurajare nucleară din timpul Războiului Rece. Aceste mecanisme sunt menite să garanteze că, în cazul unui atac surpriză care distruge lanțul de comandă, lovitura de răzbunare va fi declanșată fără intervenția umană directă. Reintroducerea acestor protocoale automate marchează o schimbare semnificativă în gestionarea riscurilor de escaladare nucleară la nivel mondial.
