Două nave comerciale au fost lovite de drone rusești în apele teritoriale ale României, în timpul nopții de 14 spre 15 octombrie. Incidentul, care a avut loc după ce alte nave au fost atacate anterior în zona maritimă comercială a României și Bulgariei, a generat o tensiune majoră în Marea Neagră. Autoritățile de la București pregătesc un răspuns ferm în coordonare cu NATO, în timp ce experții analizează dacă acest eveniment constituie o agresiune directă asupra statului român.
Comandorul (r) Sandu Valentin Mateiu susține că lovirea unor vase neutre în apele teritoriale reprezintă un atac intenționat, nu un simplu incident. Expertul subliniază că probabilitatea ca o dronă să lovească o navă din greșeală în Marea Neagră este zero, ceea ce transformă evenimentul într-un atac asupra suveranității. România are datoria de a asigura securitatea navigației în propriile ape, iar acest incident afectează interesul fundamental al țării pentru liberă navigație.
Analistul militar explică faptul că există o distincție juridică între un atac pe teritoriul țării și un atac împotriva statului. Deși Rusia a lovit o navă neutră în apele românești, acest lucru nu poate fi clasificat imediat ca o agresiune asupra României, deoarece ținta nu a fost un vas al statului. Președintele Nicușor Dan a discutat cu Rumen Radev și cu secretarul general al NATO, Mark Rutte, pentru a evalua situația înainte de a lua decizii drastice.
O posibilităitate luată în calcul este ca atacul să fi fost o eroare de operator, în cazul în care rușii nu au realizat poziția exactă a navei. Nava ar fi fost lovită la aproximativ 8-10 mile marine, ceea ce înseamnă că evenimentul a avut loc în interiorul zonelor de jurisdicție românească. Totuși, Sandu Valentin Mateiu avertizează că, indiferent de intenție, Rusia nu și-a asumat atacul, iar România are nevoie de probe solide pentru a construi un dosar de violare a dreptului maritim.
Riscul de escaladare crește dacă România va decide să instituie un culoar maritim pentru protecția navelor, inclusiv a celor ucrainene. Dacă acest culoar va fi folosit pentru nave care vin din porturile ucrainene, Moscova ar putea susține că România a devenit parte a conflictului. Sandu Valentin Mateiu menționează că România nu dispune în prezent de mijloace militare suficiente, precum sisteme de apărare antierienă și antidrone de tip point defense sau area defense, pentru a asigura protecția unui astfel de convoi.
Contextul regional este marcat de o stare de alertă crescută, în condițiile în care Rusia și Ucraina își lovesc reciproc infrastructura. În acest climat de tensiune, guvernul a anunțat conceptul de „stare de vigilență” pentru a crește reziliența la amenințări hibride prin pregătirea populației și a operatorilor economici esențiali. Această strategie vizează protecția societății în fața unor situații de criză care pot apărea în urma conflictului din regiune.
