Serviciile de informații europene au ridicat posibilitatea unui test iminent al Rusiei la adresa NATO, avertizând că un eventual atac ar putea avea loc în câteva luni, nu ani. Această evaluare riscantă a fost transmisă de oficiali europeni, printre care și șeful serviciului de securitate ceh BIS, Michal Koudelka. Acesta a subliniat că planurile Kremlinului ar putea include incursiuni de mică amploare, provocări sub steag fals sau campanii masive de influență pe teritoriul unui stat NATO aflat la granița cu Rusia.
Premierul polonez, Donald Tusk, a declarat în fața parlamentului că, conform evaluărilor serviciilor de informații, Rusia ar putea lansa atacuri cu drone sau rachete asupra teritoriului NATO în lunile următoare. Scopul acestei strategii ar fi demonstrarea faptului că Articolul 5 este mai degrabă teoretic decât practic. Președintele francez, Emmanuel Macron, a calificat aceste avertismente drept solide și bine documentate, convocând lideri politici la o reuniune de urgență la Paris pentru a discuta amenințarea crescută venită din partea Moscovei.
În timp ce unele agenții avertizează, oficialii din statele baltice manifestă o anumită rezervă în privința unei invazii majore. Normunds Mežviets, directorul general al serviciului de securitate leton VDD, a afirmat că nu există indicii ale unui atac iminent, dar a recunoscut semnale că Moscova se pregătește pentru acțiuni mai decisive. Acesta a menționat că rămâne o întrebare dacă Rusia are planuri concrete sau dacă urmărește doar să răspândească frică și incertitudine în societățile occidentale.
Tactica actuală a Rusiei este descrisă de Michal Koudelka drept „escaladare pentru dezescaladare”. Kremlinul urmărește să exploateze punctele slabe ale societăților europene pentru a diminua sprijinul acordat efortului de război al Ucrainei. Prin escaladarea acțiunilor, Moscova speră ca țările europene să decidă să nu mai susțină Kievul. Această strategie include și suprasolicitarea resurselor serviciilor de informații, deoarece orice incident, precum un incendiu sau o defecțiune, trebuie investigat ca un posibil atac terorist.
Thomas Nilsson, șeful serviciului militar de informații și securitate al Suediei, a identificat o schimbare de paradigmă în campania de sabotaj rusescă. Acesta a citat incidentul cu o dronă înarmată la aeroportul din Leipzig ca un exemplu de risc major. Rusia pare să treacă de la atacuri de sabotaj aleatorii la ținte specifice, precum infrastructura feroviară sau industria de apărare, menite să afecteze sprijinul occidental pentru Ucraina și să creeze fisuri în cadrul NATO.
Conflictul din Ucraina a intrat într-o fază de intensificare a atacurilor aeriene, cu drone și rachete utilizate de ambele părți. În timp ce Rusia susține că livrările de armament către Ucraina transformă țările occidentale în participanți la război, Europa observă o creștere a incidentelor de sabotaj. Aceste acțiuni, de la penetrarea spațiului aerian polonez cu drone, până la atacuri asupra infrastructurii petroliere, marchează o perioadă de tensiune extremă pe frontul securității europene.
