Sir Richard Knighton, șeful armatei britanice, a declarat că trăim cea mai periculoasă perioadă pe care a cunoscut-o în viața sa. Această evaluare drastică vine pe fondul unei amenințări globale în continuă creștere, având ca actor principal statul rus. Conform liderului militar, contextul de securitate actual s-a schimbat radical, impunând o nouă viziune asupra modului în care statele europene trebuie să își gestioneze apărarea și pregătirea.
Liderul militar britanic a criticat utilizarea termenului de „acțiune hibridă”, susținând că acesta nu mai reflectă realitatea actuală a conflictelor. În loc de operațiuni indirecte, se vorbește acum despre asasinate țintite, acte de sabotaj și atacuri cibernetice concrete. Sir Richard Knighton a precizat că aceste acțiuni sunt puse la cale de statul rus, existând dovezi clare în Europa și, într-o anumită măsură, chiar și în Regatul Unit.
Pe plan intern, statul britanic va trebui să explice populației natura reală a amenințării ruse și să justifice alocarea fondurilor pentru apărare. Această necesitate de comunicare apare deoarece Regatul Unit a rămas în urma aliaților europeni la capitolul pregătirii militare. Sir Richard Knighton a subliniat că războiul din Ucraina a demonstrat importanța critică a capacității industriale, a rezilienței naționale și a pregătirii militare pentru orice stat.
În paralel, Vladimir Putin a avertizat că, în cazul unui conflict între Rusia și Europa, nu vor exista învingători. Deși liderul rus a afirmat că Rusia susține orice inițiativă de restabilire a relațiilor cu țările europene, el a subliniat că Moscova este pregătită pentru război. Vladimir Putin a menționat că Occidentul nu și-a atins obiectivul de a provoca o înfrângere strategică Rusiei și că acest lucru este puțin probabil până în 2030.
Tensiunile sunt evidențiate și de investigațiile agențiilor europene de informații, care au lansat o anchetă combinată recent. Această anchetă vizează stabilirea dacă zborurile amenințate cu bombă sunt coordonate de Moscova. Sir Richard Knighton a argumentat că scopul pregătirii nu este de a provoca un război, ci de a-l preveni, deoarece forța menține pacea, în timp ce slăbiciunea poate încuraja agresiunea.
Evoluția tensiunilor de securitate în Europa reflectă o schimbare de paradigmă în care amenințările de tip sabotaj și atacuri cibernetice devin instrumente de presiune politică. Această stare de alertă este susținută de investigațiile recente ale serviciilor de informații europene, care urmăresc corelația dintre incidentele de siguranță aeriană și acțiunile coordonate ale statelor externe, într-un context de creștere a capacităților de război hibrid.
