Administrația Trump pare pregătită să extindă subiectele negocierilor pentru încheierea războiului din Ucraina, incluzând prezența militară a NATO în Europa de Est. Donald Trump a indicat, după o întâlnire privată la Casa Albă cu Kirill Dmitriev, că viitorul acord va implica nu doar Ucraina, ci și întreaga Europă. Această abordare ar putea aduce pe masa discuțiilor vechea cerere a lui Vladimir Putin privind demilitarizarea flancului estic al alianței, un element critic pentru securitatea regională.
Jared Kushner, emisar pentru pace, a explicat că acest nou cadru de securitate europeană va viza abordarea preocupărilor de securitate ale tuturor părților implicate. Planul se bazează pe implementarea unor măsuri reciproce de reducere a riscurilor de escaladare, promițând o Europă pașnică pentru generații întregi. Totuși, oficialii din Varșovia, Vilnius și Tallinn manifestă scepticism, considerând că aceste măsuri ar putea viza direct obiecțiile Rusiei față de prezența trupelor aliate pe teritoriul lor.
Moscova urmărește de la decembrie 2021 o schimbare a arhitecturii de securitate europene, solicitând NATO să se retragă la pozițiile din anul 1997. Această cerere ar implica retragerea infrastructurii și a forțelor aliate din țări precum Polonia, statele baltice și România, care a aderat în 2004. Iuri Ușakov, consilierul de politică externă al lui Putin, a reiterat necesitatea acestei reveniri la poziționările dinaintea extinderii alianței, o propunere pe care Washingtonul și NATO au respins-o anterior.
Din perspectiva Washingtonului, există un calcul strategic prin care Pentagonul dorește ca statele europene să își asume responsabilitatea principală pentru apărarea convențională. Această mutare ar permite SUA să își concentreze resursele asupra altor priorități, în special asupra Chinei. Totuși, reducerea poverii militare americane ar putea însemna acceptarea unor restricții privind locațiile de staționare a forțelor NATO, ceea ce ar reprezenta o concesie substanțială către Rusia pe flancul estic.
Polonia se află într-o poziție dificilă, având în vedere că atât guvernul condus de Donald Tusk, cât și președintele Karol Nawrocki susțin înființarea unei baze militare americane permanente. În timp ce viceministrul apărării Paweł Zalewski menționează că decizii importante ar putea fi luate în jurul lunilor decembrie sau ianuarie, diplomații avertizează că orice pas înapoi în materie de securitate ar putea fi interpretat ca un semn de slăbiciune. Negocierile de la Abu Dhabi sunt văzute ca un punct critic pentru această agendă.
Discuțiile despre securitatea europeană sunt complicate de faptul că NATO nu este o alianță pe care SUA o pot negocia singură. Orice modificare a aranjamentelor de apărare colectivă necesită acordul tuturor membrilor, inclusiv al aliaților europeni precum Marea Britanie, Franța sau Germania. În acest context, integrarea drepturilor de apărare ale statelor care au aderat după 1997 rămâne un punct de conflict major în cadrul noilor propuneri de pace.
