Aliații NATO se confruntă cu un deficit de finanțare de aproximativ 7 miliarde de euro destinat sprijinului militar pentru Ucraina în acest an. Această lipsă de fonduri apare în perioada în care Rusia își intensifică campania de bombardamente asupra teritoriului ucrainean, iar Kievul solicită urgent noi sisteme de apărare aeriană. Situația pune sub semnul întrebării capacitatea Ucrainei de a achiziționa echipamente vitale pentru a contracara rachetele și dronele rusești în perioada iernii.
În luna iulie, cele 32 de state membre NATO au convenit să ofere Ucrainei un ajutor militar de 70 de miliarde de euro în 2026, urmând să repete suma și în 2027. Obiectivul de finanțare include atât contribuțiile bilaterale, cât și suma de 30 de miliarde de euro provenită dintr-un împrumut de 90 de miliarde de euro acordat de Uniunea Europeană. Totuși, diplomații din cadrul organizației avertizează că există posibilitatea ca aliații să nu atingă obiectivul stabilit pentru acest an.
Deficitul include o sumă de 1,9 miliarde de dolari necesară pentru acoperirea livrărilor din cadrul PURL, care nu au fost încă plătite. Această listă de cerințe prioritare presupune ca aliații europeni să achiziționeze pentru Kiev armament american esențial, precum interceptoarele pentru sistemele Patriot. Un diplomat NATO a exprimat scepticismul privind atingerea obiectivului de strângere a 15 miliarde de dolari prin intermediul acestui mecanism PURL, considerând că șansele de succes sunt slabe.
Secretarul General al NATO, Mark Rutte, a solicitat aliaților eforturi financiare suplimentare, subliniind importanța sprijinului pentru apărarea aeriană odată cu apropierea iernii. În paralel, ambasadoarea Ucrainei la NATO, Aliona Hetmanciuk, a cerut ca angajamentele anunțate la summitul de la Ankara să se transforme în livrări efective de echipamente. Misiunea ucraineană a menționat că, până în prezent, 29 de aliați au contribuit la mecanismul de asistență, strângând în total aproximativ 9 miliarde de dolari.
Presiunile bugetare crescute afectează capacitatea guvernelor europene, în timp ce Statele Unite au sistat aproape orice nou ajutor de la revenirea lui Donald Trump la Casa Albă. Țările europene au devenit principalii susținători, însă există o „oarecare oboseală” în rândul marilor donatori care au finanțat repetate pachete de sprijin. State precum Germania, Țările de Jos și statele nordice au solicitat în repetate rânduri ca ceilalți parteneri să contribuie mai mult la efortul de finanțare.
Conflictul din Ucraina rămâne un front critic al securității europene, în contextul în care Rusia continuă să utilizeze masiv atacurile aeriene asupra infrastructurii civile. În timp ce discuțiile diplomatice continuă, necesitatea de a securiza fluxurile de finanțare pentru apărarea aeriană devine o prioritate de curtoată pentru NATO. Reuniunea Alianței programată pentru 17 noiembrie va fi decisivă pentru analiza modalităților de suplimentare a transferurilor de armament către Kiev.
