Comisiile reunite de Apărare ale Camerei Deputaților și Senatului au validat miercuri o propunere de participare a României la Comandamentul operațional pentru Forța Multinațională în sprijinul Ucrainei. Proiectul de hotărâre, formulat de președintele Nicușor Dan, prevede ca începând cu trimestrul al doilea al anului 2026, un număr de până la 20 de militari români, din categoria personalului de stat major, să fie implicați în acest mecanism. Decizia a fost susținută de reprezentanți ai PSD, PNL, USR și UDMR.
Discuțiile de procedură au fost marcate de o atmosferă tensionată și de dezbaterile politice aprinse între parlamentari. Deputatul AUR Dan Tanasă a criticat decizia, avertizând că România urmează să fie implicată într-un conflict militar cu Federația Rusă. Acesta a menționat că va pune numeroase întrebări pe acest subiect, în timp ce deputatul PNL Mircea Fechet a reacționat la afirmațiile despre riscul unui război, sugerând că ar trebui discutat despre costurile pe care Ucraina le impune.
Senatorul PSD Titus Corlățean a ridicat semne de întrebare privind modul în care efortul României este valorizat de autoritățile de la Kiev. El a subliniat lipsa unei reciprocități concrete, menționând probleme legate de tratamentul etnicilor români și de închiderea școlilor. De asemenea, Corlățean a punctat dificultățile privind libertatea religioasă, afirmând că de un an și jumătate Ucraina refuză înregistrarea Bisericii Ortodoxe conform legilor locale, ceea ce afectează dialogul politic.
În cadrul ședinței, deputatul USR Ionuț Moșteanu a solicitat parlamentarilor să respecte cererea Armatei Române, care a solicitat deja aprobarea Parlamentului cu cinci luni în urmă. După dezbaterile lungi, Mihai Weber a anunțat că proiectul a fost aprobat de majoritatea comisiilor. Totuși, votul a fost contestat de reprezentanții AUR și S.O.S. România, iar procedura urmează să se finalizeze prin votul în plenul comun al parlamentarilor.
Această decizie intervine într-un context în care structura de comandat operațional pentru sprijinul oferit Ucrainei este dislocată prin rotație în Franța și Marea Britanie. Contribuția propusă de România se concentrează strict pe activități de stat major, vizând implicarea personalului militar în procesele de planificare și coordonare. Această mișare strategică este parte din cadrul mai larg de sprijin militar oferit de aliați în contextul conflictului de pe teritoriul Ucrainei.
Implicarea militarilor români în structuri de comandat internațional reflectă o etapă de organizare a sprijinului logistic și de planificare pentru perioada 2026. Această procedură de participare a personalului de stat major este o componentă a mecanismelor de cooperare militară de la nivel european și transatlantic. Decizia de la nivelul comisiilor de apărare reprezintă un pas necesar pentru consolidarea prezenței românești în cadrul acestor structuri operaționale de sprijin.
