Președintele României, Nicușor Dan, s-a întâlnit duminică, 13 septembrie, cu cancelarul federal al Germaniei, Friedrich Merz, la Rovaniemi, în cadrul Summitului European pentru Arctica. Discuțiile dintre cei doi lideri au vizat securitatea Flancului Estic al NATO, cooperarea în domeniul industriei de apărare, precum și parcursul european al Republicii Moldova. În ciuda temelor abordate, nu s-a discutat despre trimiterea trupelor germane pe teritoriul României, spre deosebire de modelul aplicat în statele baltice.
Situația contractelor cu industria de apărare germană a devenit un subiect de discuție, deoarece România a acordat peste o treime din contractele SAFE către compania Rheinmetall. Aceste contracte de miliarde de euro au fost încheiate fără proces de licitație, fapt care a generat controverse, deși autoritățile nu au oferit explicații oficiale. Expertul Ștefan Popescu subliniază că, deși există un interes economic clar, angajamentul strategic al Germaniei rămâne limitat, fiind influențat de viziunea strategică și capacitățile Berlinului.
În prezent, pe teritoriul României se află mai puțin de 4.000 de militari aliați. Generalul în rezervă Virgil Bălăceanu a observat că România nu a reușit să folosească argumentele necesare pentru a atrage capacități de apărare, precum cele pentru combaterea dronelor. El menționează că lipsa de performanță în negocierea cu parteneri precum Franța, Germania sau Turcia a dus la o incapacitate de a transforma cheltuielile mari ale statului în beneficii de securitate directă.
În contrast cu dificultățile de negociere ale României, Germania își consolidează prezența în regiunea Mării Baltice. Germania și Olanda au anunțat înființarea unui centru special pentru apărarea statelor baltice și a Poloniei, prin intermediul unui comandament tactic comun NATO. Acest centru, denumit 1GNC, are scopul de a coordona până la 50.000 de militari, oferind o capacitate de reacție sporită în fața amenințărilor externe din regiune.
Analistul Ștefan Popescu a criticat abordarea politică a României, afirmând că aceasta nu și-a construit o valoare de întrebuințare în regiune. El a menționat că proiectul de reînarmare al Germaniei este un proces pe termen lung, cu un termen fixat până în 2039. În opinia sa, o politică externă mai serioasă, care să nu se limiteze la imaginea publică, ar fi putut atrage un interes politic mai mare din partea Germaniei.
În prezent, președintele Nicușor Dan și cancelarul Friedrich Merz au discutat despre bugetul UE și cooperarea de apărare, însă prezența militară germană rămâne un subiect neabordat în cadrul acestor summituri. România rămâne într-o poziție de negociere dificilă, în timp ce partenerii europeni își concentrează resursele pe flancul nordic și în zona Mării Baltice, unde structurile de comandament sunt deja în faza de implementare.
