Administrația Trump a decis excluderea unor aliați majori de la o reuniune a statelor NATO, programată pentru luna octombrie în Polonia. Această întâlnire, coordonată de secretarul de stat Elbridge Colby, funcționează ca un grup de lucru dedicat viitorului format al Alianței. Printre țările omise de invitație se numără Marea Britanie, Franța și statele baltice, deși acestea investesc masiv în apărare și ocupă roluri esențiale în cadrul structurii de securitate transatlantică.
Diplomații celor neinvitați au exprimat nelămuriri privind criteriile de selecție și au semnalat riscul unui favoritism care ar putea accentua diviziunile interne. În contextul agresivității ruse și al scăderii stocurilor de armament, un diplomat a avertizat că încercarea de a împărți NATO în „cei buni și cei răi” este periculoasă pentru SUA, în timp ce pentru Europa reprezintă o chestiune existențială. Un alt diplomat din cadrul grupurilor invitate vede însă acest proces ca pe un potențial motor de transformare pentru întreaga Alianță.
Elbridge Colby a organizat anterior două reuniuni similare, prima având loc în iunie la Bergen, în Norvegia. Printre participanți se regăsesc Norvegia, Suedia, Finlanda, Polonia, Germania și Țările de Jos, existând posibilitatea ca Danemarca să fie inclusă după acordul cu Washingtonul privind prezența militară în Groenlanda. Colby a descris acești participanți ca fiind aliați care își îndeplinesc rapid angajamentele de cheltuieli de 5% din PIB și care au capacitatea industrială de a produce cantități mari de arme și muniție.
Secretarul Pentagonului, Pete Hegseth, a confirmat existența acestui format, descriindu-l ca pe un „mic grup de aliați puternici”. Scopul reuniunilor este discutarea cheltuielilor de apărare și a capabilităților necesare pentru protecția Europei, inclusiv în scenariul unor conflicte simultane în alte regiuni ale lumii. Deși Colby susține că scopul este antrenarea întregii Alianțe pentru a deveni mai durabilă, excluderea marilor puteri europene rămâne un punct de tensiune diplomatică.
În paralel, SUA desfășoară o reevaluare a posturii forțelor americane în Europa, proces care ar trebui să dureze șase luni. Pentagonul verifică dacă aliații au o cale credibilă de a-și îndeplini angajamentele financiare și de a acoperi deficitul de contribuții la forțele de reacție la crize. Un chestionar american trimis statelor vizate include întrebări despre restricțiile privind utilizarea bazelor și sprijinul pentru prioritățile politice ale SUA, vizând în special țări care nu au susținut operațiunile împotriva Iranului.
Această reconfigurare a priorităților de securitate are loc într-un moment în care Washingtonul își analizează riguros cooperarea transatlantică în domeniul industriei de apărare. Pentagonul urmărește să determine dacă statele partenere sunt dispuse să elimine restricțiile privind accesul și survolul (ABO) sau dacă se opun reglementărilor care ar putea reduce capacitatea de producție și colaborare militară necesară pentru stabilitatea continuă a flancului estic al Europei.
