Marine Le Pen, lidera partidului Adunarea Națională și favorită în alegerile prezidențiale din Franța, a anunțat că amână decizia de a retrage țara din comandamentul militar integrat al NATO. Această poziție a fost comunicată în cadrul summitului Playbook Paris Live, unde ea a subliniat că momentul actual nu este potrivit pentru o astfel de acțiune. Decizia de a păstra Franța în cadrul structurii militare este strâns legată de desfășurarea războiului din Ucraina.
Strategia propusă de Marine Le Pen indică faptul că dorința de a ieși din comandamentul NATO rămâne neschimbată, însă contextul securitar european impune prudență. „Atât timp cât există un război la porțile Europei, nu este momentul să acționăm în această privință, dar, desigur, dorința mea de a face acest lucru rămâne”, a declarat ea. Această schimbare de retorică contrastează cu declarațiile din luna mai, când ea susținea că retragerea ar trebui să aibă loc încă din primul mandat.
Pe lângă poziția față de NATO, Marine Le Pen a declarat că Franța nu ar trebui să se implice într-un război direct cu Rusia, invocând faptul că această țară deține arme nucleare. În același timp, ea a respins ideea că Franța se află deja într-un conflict cu Moscova, în ciuda acuzațiilor privind atacurile hibride rusești asupra statelor europene. Lidera a menționat că, în cazul în care va ajunge președinte, va opri ajutorul financiar oferit Ucrainei.
În ceea ce privește asistența pentru Kiev, Marine Le Pen propune o limitare a sprijinului către formatul actual. Ea a explicat că Franța poate continua să instruiască soldați și conducerea militară sau să ofere ajutor militar, dar nu mai poate susține Ucraina prin asistență financiară. Totuși, ea nu a exclus posibilitatea unei misiuni internaționale în Ucraina după încheierea conflictului, menționând că o forță de menținere a păcii, similară cu cele ale ONU, ar fi fezabilă.
Marine Le Pen a menționat că ar fi în favoarea ei ca o astfel de forță de menținere a păcii să fie o condiție pentru negocierea unui armistițiu. Aceasta vine într-un context în care Franța și Marea Britanie conduc „Coaliția celor dispuși”, un grup de state care discută despre o eventuală prezență militară în Ucraina după război. Această propunere ar putea influența modul în care Franța își gestionează rolul de securitate în Europa post-conflict.
Decizia de a amâna retragerea din NATO reflectă tensiunile politice interne din Franța, unde Adunarea Națională este adesea acuzată de adversarii de centru-dreapta și centru-stânga de o proximitate față de Vladimir Putin. Deși liderii partidului au publicat recent o declarație prin care condamnau Rusia, pozițiile lor privind ajutorul financiar și structura de apărare europeană rămân un punct de dezbatere majoră în campania electorală.
