Președintele Nicușor Dan a evaluat riscul unui conflict direct între Rusia și membrii NATO într-un interviu acordat postului CNN. Liderul român a susținut că un atac al Rusiei asupra unui stat membru al Alianței nu este „foarte probabil” în intervalul de unu sau doi ani de acum. Totuși, el a subliniat necesitatea imperativă ca Alianța să rămână pregătită pentru un astfel de scenariu de securitate europeană.
În cadrul discuțiilor cu reprezentanții CNN, Nicușor Dan a fost întrebat dacă Rusia va trece de la utilizarea războiului hibrid la un atac militar direct asupra teritoriului NATO. În răspuns, președintele a reiterat că, deși probabilitatea imediată este scăzută, pregătirea trebuie să fie o prioritate constantă. El a argumentat această poziție făcând o paralelă cu evoluțiile care au precedat invazia rusă la scară largă asupra Ucrainei.
Nicușor Dan a amintit faptul că, în perioada 2020-2021, nicio entitate nu anticipa că Rusia ar încerca cucerirea Kievului prin atacul asupra Ucrainei. El a observat că liderii europeni au reușit să înțeleagă amploarea amenințării după ce evenimentele au devenit realitate. Această conștientizare a dus la o schimbare de paradigmă, prin care principalii politicieni europeni au început să înțeleagă necesitatea de a reechilibra efortul de apărare în raport cu Statele Unite.
Președintele a menționat că majorarea cheltuielilor pentru apărare și creșterea cooperării între statele europene sunt pași necesari în fața amenințării rusești. Nicușor Dan a subliniat, de asemenea, că descurajarea militară continuă să fie un element crucial în calculul strategic efectuat de Rusia. Această strategie de descurajare este vitală pentru a preveni orice tentativă de expansiune militară care ar putea destabiliza regiunea sau Alianța.
Declarațiile președintelui vin într-un context în care NATO analizează intens riscurile reprezentate de acțiunile hibride rusești. Secretarul general adjunct al Alianței pentru probleme politice și de securitate a confirmat recent pentru CNN că NATO este pregătită pentru un atac militar convențional care ar declanșa Articolul 5. Totuși, s-a evidențiat nevoia de a consolida răspunsul la sabotaje și atacuri cibernetice, acțiuni care se situează sub pragul unui conflict militar direct.
Securitatea colectivă a Europei depinde în prezent de capacitatea statelor de a gestiona atât amenințările convenționale, cât și pe cele de tip hibrid. În ultimii ani, discuțiile privind contribuția financiară a Europei la apărare au devenit centrale în agenda de securitate internațională. Această evoluție reflectă necesitatea de a asigura o protecție robustă în fața unui mediu geopolitic tot mai volatil și imprevizibil.
