Comandantul suprem al forțelor aliate ale NATO în Europa, generalul american Alexus Grynkewich, a prezentat luni, 12 octombrie, la Forumul de Securitate de la Varșovia, noua strategie militară a Alianței. Această „teorie a victoriei” este concepută pentru a bloca, opri și zdrobească orice tentativă de atac asupra teritoriului membrilor NATO. Planul vizează consolidarea răspunsului militar în fața unor amenințări tot mai evidente, în special în contextul tensiunilor cu Federația Rusă.
Strategia propusă de generalul Alexus Grynkewich presupune o acțiune coordonată între forțele terestre, aeriene și navale, utilizând în același timp capabilități spațiale și cibernetice. În cazul în care un atac ar persista, Alianța ar recurge la utilizarea senzorilor avansați, a sistemelor autonome și a armelor de precizie. Scopul principal este neutralizarea nu doar a trupelor inamice, ci și a structurilor de comandă și a rețelelor de aprovizionare care susțin operațiunile militare.
Generalul (r) Virgil Bălăceanu explică faptul că noua abordare se desfășoară pe trei etape clare de apărare și descurajare. Prima etapă vizează blocarea încercării de a cuceri un teritoriu aliat, urmată de înfrângerea forțelor care au declanșat ofensiva. Dacă atacul este intensificat prin rezerve suplimentare, NATO va trece la etapa finală, care constă în nimicirea sistemului militar al statului agresor, indiferent de dimensiunea acțiunii convenționale.
În ceea ce privește flancul de Nord-Est, generalul Virgil Bălăceanu consideră că acesta este bine pregătit, menționând că un atac asupra țărilor baltice ar putea duce la pierderea enclavei Kaliningrad de către Rusia. Polonia dispune deja de sute de tancuri și lansatoare tip HIMARS, fiind capabilă să înfrunte orice inamic. Alianța se concentrează pe un război convențional de înaltă intensitate, fără a recurge la utilizarea armelor nucleare strategice pentru a atinge obiectivele de apărare.
Pe de altă parte, flancul de Sud-Est, unde se află România, este considerat mai puțin consolidat decât cel de Nord. România ar putea beneficia de sprijin suplimentar prin dezvoltarea infrastructurii militare și a bazelor precum Mihail Kogălniceanu sau Câmpia Turzii. Totuși, generalul Virgil Bălăceanu avertizează că autoritățile române nu și-au făcut încă toate temele necesare pentru a reduce vulnerabilitatea acestui segment de frontieră.
Contextul de securitate europeană este marcat de o revizuire a posturii militare americane și de prezența războiului hibrid provenit din Est. În acest cadru, Uniunea Europeană caută sprijinul SUA pentru a compensa lipsa unei armate proprii, în condiții de relații tensionate între Washington și liderii europeni. Această dinamică forțează Alianța să adapteze rapid doctrinele de apărare pentru a menține stabilitatea regională.
