Parlamentarii americani au introdus la Congres proiectul de lege bipartizan „NATO Shield”, o inițiativă legislativă care vizează limitarea decizională a președintelui în ceea ce privește prezența militară a SUA în Europa. Proiectul a fost inițiat de democratul Jimmy Panetta și de republicanul Joe Wilson, într-un moment în care Administrația Trump analizează postura forțelor americane și amplasarea bazelor pe teritoriul NATO. Această mișcare legislativă survine pe fondul tensiunilor crescute dintre NATO și Rusia.
Legea propusă de Panetta și Wilson impune obținerea aprobării Congresului înainte ca un președinte să poată iniția o retragere a SUA din NATO. Conform documentului introdus pe 24 septembrie, președintele ar fi obligat să consulte Congresul în termen de 72 de ore de la momentul în care ia în considerare o retragere din alianța militară. Mai mult, acesta trebuie să prezinte un raport detaliat care să explice temeiul juridic, raționamentul strategic și toate consecințele preconizate ale unei astfel de decizii.
Mecanismul legislativ prevede că orice demers de retragere ar trebui să înceteze după 30 de zile, cu excepția cazului în care Congresul își acordă aprobarea explicită. Proiectul stipulează, de asemenea, interzicerea utilizării fondurilor federale pentru o retragere care nu a primit avizul parlamentar și instituie mecanisme accelerate pentru acțiunile parlamentare și controlul judiciar. Obiectivul principal este ca nicio schimbare fundamentală în politica de securitate națională a SUA să nu fie lăsată la latitudinea unui singur om.
Jimmy Panetta a avertizat că Rusia, sub conducerea lui Vladimir Putin, testează deja Alianța prin presiuni și provocări în regiunea baltică și în Polonia. Parlamentarul a descris aceste acțiuni ca fiind un război în „zona gri”, care rămâne sub pragul unui conflict deschis, dar care pune la încercare unitatea NATO. Panetta a susținut că Washingtonul ar trebui să se orienteze spre est, alături de aliații săi baltici, pentru a contracara ambiția Rusiei de a reface sfera de influență a fostei Uniuni Sovietice.
În timp ce oficialii administrației au declarat că Washington nu are în plan să își abandoneze aliații, președintele Donald Trump și ambasadorul la NATO, Matthew Whitaker, au menționat reevaluarea relațiilor cu statele membre care refuză accesul forțelor americane la baze sau în spațiul aerian. Deși au existat informații despre o posibilă retragere a unor 40.000 de militari americani din Europa, administrația a calificat aceste date drept incorecte, susținând că nu există un plan definitiv în acest sens.
Securitatea flancului estic al NATO rămâne un punct critic de tensiune, în contextul în care Moscova a avertizat că ar putea utiliza toate armele, inclusiv cele nucleare, dacă teritoriul său sau Kaliningrad ar fi amenințate direct. Secretarul General al NATO, Mark Rutte, a respins aceste amenințări, subliniind caracterul defensiv al Alianței și faptul că nu există nicio amenințare iminentă la adresa teritoriului său, deși activitățile rusești necesită o vigilență continuă.
