Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT) a analizat și a aprobat, în cadrul ședinței din 7 septembrie 2026, noul Plan de Înzestrare a Armatei României (PIAR). Acest document strategic stabilește direcțiile de achiziții militare pentru perioada 2027-2036, definind prioritățile de dotare ale forțelor armate. Decizia intervine la patru ani de la declanșarea conflictului dintre Rusia și Ucraina, un context care impune o consolidare a rezilienței naționale.
Planul de înzestrare este structurat pe mai multe categorii de capabilități, punând accent pe armamentul de tip NATO și pe tehnologii avansate. Printre dotările vizate se numără transportorul blindat TBT Piranha 5, produs la Uzina Mecanică București sub licență elvețiană, precum și vehiculul tactic ușor blindat JLTV-FOS de tip Oshkosh. De asemenea, sunt incluse mașini de luptă a infanteriei pe șenile (MLI), tancuri principale de luptă, obuziere de calibru 155 mm și sistemul de artilerie cu rachete HIMARS.
Protecția spațiului aerian și a infrastructurii este o altă prioritate majoră, vizând sisteme precum PATRIOT pentru apărare antiaeriană la distanță mare. Planul include și sisteme de apărare cu rază scurtă sau foarte scurtă (SHORAD-VSHORAD), precum și sisteme de contracare a dronelor (C-UAS) și a rachetelor sau proiectilelor (C-RAM). În domeniul informației, sunt prevăzute senzori ISR, radare pentru supravegherea terestră și spațială, precum și sisteme de monitorizare pasivă pentru detectarea țintelor fără emisie de semnal.
Capabilitățile de comandă și control (C3) vor integra tehnologii precum Punctul de Comandă la nivel de brigadă (PC Bg) și Sistemul Integrat de Comunicații și Informatică pentru Batalion (SICIB). În plan naval, sunt vizate modernizări pentru fragate și nave de patrulare maritimă (OPV), alături de dezvoltarea unor sisteme autonome subacvatice sau de suprafață. Această diversificare vizează atât apărarea de coastă, cât și supravegherea eficientă a apelor teritoriale.
În cadrul programelor SAFE, România gestionează 22 de proiecte finanțate, care cuprind de la sisteme de rachete antiaeriene portabile (MANPAD) până la drone tactice de nivel mic. Aceste proiecte includ și dezvoltarea unor soluții informate pentru sistemul C4ISR, esențial pentru digitalizarea forțelor. Un proiect specific este cel privind producția de drone în colaborare, destinate sprijinului oferit Ucrainei, demonstrând integrarea în mecanismele de securitate regională.
Evoluția bugetară pentru apărare este calculată pe baza unui model care prevede 3,5% din PIB pentru cheltuieli de achiziție, personal și operare, plus 1,5% pentru cheltuieli conexe. Această structură financiară este esențială pentru îndelinirea Țintelor de Capabilități asumate în cadrul NATO. Obiectivul principal rămâne consolidarea capacităților militare pentru a răspunde la noile provocări de securitate din regiune, asigurând atât dotările de bază, cât și tehnologiile de ultimă generație.
