Serviciul de Informații Externe al Ucrainei (SZRU) a publicat un raport care indică faptul că Moscova nu a renunțat la ideea unei confruntări militare directe cu Europa. Planurile rusești se întind pe o perioadă de timp ce cuprinde anul 2045, vizând în principal stabilitatea continentului. Analiza serviciului ucrainean subliniază că Rusia pregătește scenarii de conflict care ar putea implica direct regiuni strategice din nordul Europei și flancul estic al Alianței.
În prezent, strategia Kremlinului se concentrează pe subminarea sprijinului oferit Ucrainei prin utilizarea unor metode care rămân sub pragul de reacție al NATO. Această tactică include acțiuni de sabotaj, atacuri cibernetice, campanii de dezinformare, spionaj și incursiuni ale dronelor. Conform raportului SZRU, în Europa activează aproximativ 400 de ofițeri de informații ruși, misiunea acestora fiind de a testa sistematic răbdarea statelor europene fără a declanșa un răspuns colectiv.
Raportul identifică șase scenarii de război care vizează nordul Europei, însă unele dintre acestea implică direct Polonia și statele baltice. Statele baltice sunt evaluate ca fiind printre cele mai vulnerabile puncte ale securității europene în cadrul acestor planuri. Moscova ar putea încerca crearea unei crize regionale controlate pe flancul estic, scopul fiind de a pune NATO în situația de a lua decizii rapide, care pot fi interpretate în moduri diferite de către membrii Alianței.
Obiectivul strategic al Moscovei nu este neapărat obținerea unei înfrângeri militare a NATO, ci demonstrarea faptului că Alianța este incapabilă să reacționeze prompt sau să își apere membrii. Liderii ruși ar avea nevoie de un adversar extern pentru a justifica politicile interne și pentru a menține controlul asupra societății prin mobilizarea populației. Astfel, Rusia urmărește fragmentarea unității europene și discreditarea întregii arhitecturi de securitate de pe continentul european.
Datele din raport, bazate pe un sondaj al Consiliului European pentru Relații Externe (ECFR), arată că populația din Rusia îi consideră pe cei din Regatul Unit, Franța, Germania, Polonia, Finlanda și statele baltice drept cele mai ostile țări. De asemenea, 61% dintre respondenți consideră că a venit momentul negocierilor, în timp ce 59% susțin că Rusia ar trebui să își intensifice acțiunile agresive dacă acestea eșuează. Această opinie publică susține direcția de confrontare pe termen lung.
Evoluția tensiunilor de pe flancul estic reflectă o stare de alertă permanentă în securitatea regională, unde incidentele de tipul incursțiunilor de drone sau ale încălcărilor spațiului aerian devin elemente de gestionare a riscurilor. În acest context, securitatea frontierelor NATO este supusă unor provocări constante, necesitând o monitorizare atentă a activităților de spionaj și a mișcărilor de sabotaj care preced eventualele conflicte de amploare.
