Agenția de stat rusă RIA Novosti a publicat, pentru o perioadă scurtă, un material care descria posibilitatea unui atac nuclear „fulgerător” asupra Lituaniei. Articolul, care a fost ulterior retras de către instituția de presă, a fost semnat de analistul politic Aleksander Nosovici. Acesta susținea că Rusia ar putea gestiona un eventual conflict cu statul membru NATO într-un interval de timp extrem de scurt, utilizând rachete echipate cu focoase nucleare în detrimentul unei intervenții prin trupe terestre.
Analistul Aleksander Nosovici a descris acest ipotetic conflict drept o nouă „operațiune militară specială” cu caracter de scurtă durată. În textul său, acesta a făcut referire la decizia parlamentului lituanian de a elimina interdicția privind desfășurarea armelor nucleare ale NATO pe teritoriul țării. Nosovici a criticat dur Lituania, numind-o o țară „sinucigașă” și lipsită de discernământ, susținând că liderii de la Vilnius caută atenția internațională prin această atitudine riscantă.
După retragerea materialului, RIA Novosti a emis o explicație editorială, menționând că articolul nu corespundea poziției redacției sau politicii de stat a Federației Ruse. Dmitri Kiseliov, directorul general al Rossia Segodnia, a calificat incidentul drept o „eroare tehnică evidentă”. Acesta l-a criticat pe Nosovici, afirmând că acesta a făcut afirmații extreme doar pentru a obține o formulare spectaculoasă, respingând ideea că textul ar fi o dezvăluire a politicii oficiale a Moscovei.
Profilul lui Aleksander Nosovici relevă o conexiune strânsă cu structurile de influență rusești. La 39 de ani, acesta este redactor-șef la RuBaltic.Ru și are o experiență considerabilă în presa rusă, având aproape 100 de articole publicate pentru RIA Novosti. De asemenea, el face parte din consiliul de experți al Comisiei pentru Afaceri Externe a parlamentului rus și este membru al Consiliului pentru Politică Externă și de Apărare al Rusiei.
Scenariul nuclear propus de Nosovici ar putea declanșa o escaladare masivă, având în vedere că Lituania beneficiază de garanțiile de apărare colectivă prevăzute de Articolul 5 al Tratatului Atlanticului de Nord. Un atac de acest tip ar transforma un conflict bilateral într-o confruntare directă între Rusia și NATO. Analistul a sugerat că, din cauza geografiei regiunii baltice, un astfel de război nu ar putea semăna cu cel desfășurat în Ucraina.
Regiunea baltică rămâne un punct de presiune strategică majoră, fiind situată între regiunea rusă militarizată Kaliningrad și Belarus, aliat al Moscovei. Rusia dispune de sisteme capabile să transporte arme nucleare în Kaliningrad și a confirmat desfășurarea acestora și în Belarus. Această configurație geografică și intensificarea retoricii nucleare reflectă tensiunile dintre Rusia și NATO în contextul consolidării flancului estic al Alianței.
