Uniunea Europeană lucrează la implementarea unui mecanism de urgență conceput pentru a răspunde la diverse forme de agresiune exercitate de Rusia. Acest protocol vizează gestionarea provocărilor din „zona gri”, care includ atacuri prin drone, acte de sabotaj și incendieri. Statele membre au discutat despre aceste măsuri în cadrul unei reuniuni a miniștrilor apărării desfășurată la Bruxelles, vizând stabilirea unor modalități de coordonare a răspunsurilor la acțiunile Moscovei împotriva țărilor care susțin Ucraina.
Șefa diplomației UE, Kaja Kallas, a subliniat necesitatea ca acest protocol de securitate de urgență să fie complementar structurilor existente. Ea a afirmat că noile măsuri trebuie să completeze mecanismele NATO, evitând în același timp orice formă de duplicare a acestora. Kallas a menționat că a discutat deja acest subiect cu secretarul general al NATO, Mark Rutte, pentru a asigura o colaborare strânsă între cele două organizații și pentru a preveni crearea unor structuri paralele.
Noul protocol este destinat instrumentelor care pot fi utilizate în situații de agresiune care nu ating pragul de conflict armat. Astfel, acțiunile ar putea rămâne sub incidența Articolului 5 din tratatul NATO, care reglementează apărarea colectivă. Kallas a explicat că Articolul 4 al NATO permite doar consultări atunci când securitatea unui membru este amenințată, fără a reprezenta un plan de acțiune concret. Propunerea UE va analiza un mecanism de răspuns la atacurile hibride sub acest prag.
În ceea ce privește sprijinul militar pentru Ucraina, statele membre au convenit asupra distribuirii a 6,6 miliarde de euro din Facilitatea europeană pentru pace. Kaja Kallas a indicat faptul că apărarea aeriană rămâne prioritatea cheie pentru Kiev, deși la întâlnirea de luni nu au fost stabilite noi angajamente pentru interceptori de apărare aeriană. Totodată, se va continua cu stabilirea unei celule de coordonare la Kiev, axată pe educația militară și pe lecțiile extrase direct de pe câmpul de luptă.
Pregătirea militară a fost un alt punct central al discuțiilor, statele membre aprobând primul pas al unei revizuiri strategice a Misiunii de asistență militară a UE. Această misiune va fi prelungită cu încă doi ani pentru a asigura continuitatea sprijinului oferit Ucrainei. Procesul de revizuire vizează optimizarea asistenței în contextul evoluțiilor constante de pe front, asigurând o integrare mai bună a lecțiilor de război în strategiile de apărare ale blocului european.
Aceste discuții despre securitatea europeană apar într-un context în care atacurile hibride sunt utilizate tot mai des pentru destabilizarea infrastructurii critice. În cadrul NATO, Articolul 4 este procedura standard prin care aliații se consultă în fața unor amenințări la adresa integrității teritoriale sau a stabilității politice, însă lipsa unui mecanism de acțiune imediată sub pragul războiului armat a impulsionat Uniunea Europeană să propună propriile instrumente de răspuns rapid.
