O serie de atacuri violente cu drone desfășurate în largul coastelor României și Bulgariei a expus fragilitatea securității maritime în Marea Neagră. Între începutul lunii octombrie și jumătatea lunii octombrie 2026, șapte nave comerciale au fost vizate de atacuri, dintre acestea trei fiind chiar scufundate. Cel mai recent incident de amploare a avut loc joi, 15 octombrie, în apropierea zonei Sulina, lăsând opt membri ai echipajului dispăruți în urma atacului.
Problema centrală rezidă în faptul că aceste atacuri au avut loc în zonele economice exclusive, o suprafață de 25.000 de kilometri pătrați care nu beneficiază de un cadru legal de protecție. Deși România deține drepturi asupra resurselor din această zonă, ea nu dispune de suveranitate deplină, similar apelor teritoriale de 12 mile marine. Această lipsă de autoritate juridică transformă, în prezent, Zona Economică Exclusivă într-un spațiu vulnerabil în fața amenințărilor hibride și a dronelor de atac.
Generalul-maior (în rezervă) Dorin Toma susține că România ar putea învăța de la modelul implementat de Polonia în Marea Baltică. Polonia a adoptat o legislație specială care permite monitorizarea și intervenția militară pentru protejarea infrastructurii critice în zona economică exclusivă. Această abordare poloneză include integrarea Forțelor Navale cu Garda de Coastă și utilizarea unor tehnologii avansate, precum drone submarine, sonare și sisteme de supraveghere aeriană, sub un centru dedicat de operații maritime.
Pentru România, implementarea unui astfel de sistem necesită nu doar o nouă lege, ci și o infrastructură de securitate completă și finanțare constantă. Dorin Toma subliniază necesitatea unei structuri de comandă-control care să coordoneze MApN, Garda de Coastă și Autoritatea Portuară. În prezent, proiectul unei noi legi a apărării, inițiat de MApN în aprilie 2024, pare să fie blocat în Parlament, în condițiile în care țara se bazează încă pe o legislație din anul 1994.
Urgența securizării acestui spațiu este accentuată de proiectul Neptun Deep, aflat tot în zona economică exclusivă a României. Se estimează că producția de gaze naturale de pe această platformă offshore va începe în prima jumătate a anului 2027. Fără un mecanism de apărare capabil să protejeze infrastructura critică și culoarele de navigație, proiectele strategice de extracție de resurse rămân expuse unor atacuri care pot compromite siguranța energetică și economică a statului.
Situația din Marea Neagră a fost declarată gravă de către Nicușor Dan, care a menționat că nave sunt atacate și marinari sunt uciși sau dispăruți. În urma acestor evenimente, s-a anunțat necesitatea unei reacții oficiale și a posibilei activări a Articolului 4 din Tratatul NATO, o măsură deja menționată și de către Bulgaria, care se confruntă cu incidente similare în zona sa economică.
