Un armistițiu energetic care vizează exclusiv oprirea atacurilor asupra rafinăriilor rusești, fără a oferi o protecție echivalentă pentru sistemele de încălzire și rețelele electrice ale Ucrainei, ar favoriza Moscova. Această concluzie aparține unei analize publicate la 14 octombrie 2026 de Centrul pentru Studii Est-Europene din Stockholm (SCEEUS), semnată de Henrik Wachtmeiser. Analistul avertizează că Europa ar putea fi presată să susțină o înțelegere care reduce capacitatea Kievului de a afecta veniturile rusești.
Henrik Wachtmeiser subliniază că diferența dintre protejarea rafinăriilor și protejarea întregului sistem energetic constituie problema centrală a analizei sale. Rafinăriile rusești sunt esențiale pentru transformarea petrolului brut în motorină și benzină, produse vitale pentru economie și forțele militare. În schimb, infrastructura ucraineană, formată din centrale electrice și rețele de gaze, este indispensabilă pentru funcționarea spitalelor, locuințelor și a serviciilor publice de bază.
Propunerea americană, menționată în analiza „Trump’s Diesel Deal and the “Energy Ceasefire””, ar putea urma o ordine a etapelor care avantajează Rusia. Conform relatărilor, inițiativa ar viza încetarea atacurilor asupra rafinăriilor, urmând ca protecția centralelor electrice să fie negociată ulterior. Deoarece Ucraina dispune de o capacitate de rafinare foarte redusă și importă produse petroliere, o astfel de ordine ar elimina instrumentul principal de presiune economică asupra Rusiei.
Președintele Volodimir Zelenski a declarat la Forumul de Securitate de la Varșovia că Ucraina este pregătită să înceteze atacurile dacă Rusia procedează la fel. Totuși, un armistițiu funcțional nu a fost stabilit, deoarece Rusia a continuat loviturile asupra infrastructurii ucrainene, inclusiv asupra unei centrale din Harkiv. După anunțul lui Donald Trump, situația militară a rămas tensionată, Ucraina reluând atacurile asupra rafinăriilor la 15 octombrie, în timp ce loviturile rusești au continuat.
Impactul economic asupra exporturilor rusești este semnificativ, exporturile de motorină fiind scăzute de la aproximativ 900.000 la 100.000 de barili pe zi. SCEEUS recomandă Europei să susțină doar acorduri care protejează simultan electricitatea, gazele și încălzirea Ucrainei, reducând în același timp dependențele energetice. Europa trebuie să evite presiunile de a accepta un armistițiu care ar reduce costurile sectorului energetic rusesc fără a asigura securitatea energetică a populației ucrainene.
Situația pieței globale de combustibili este agravată de perturbările din Orientul Mijlociu și de scăderea exporturilor din Rusia. Agenția Internațională a Energiei a raportat că exporturile globale de motorină în septembrie au fost cu aproximativ 700.000 de barili pe zi sub nivelul anului precedent. Aceste dezechilibre, combinate cu riscurile de iarnă pentru infrastructura de încălzire a Ucrainei, fac ca orice acord parțial să poarte consecințe umanitare și economice majore.
