Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a desfășurat o audiere la Strasbourg pentru a analiza situația a zece copii ucraineni din Crimeea. Aceștia, care se aflau în grija statului ucrainean în anul 2014, sunt acuzați că au primit forțat cetățenia rusă. Reprezentanții organizației care îi susține susțin că minorii au fost supuși unor proceduri de adopție, însă locația exactă a acestora rămâne necunoscută pentru autorități.
Cei zece minori, născuți între anii 2009 și 2013, se aflau în instituții din Crimeea în momentul preluării controlului de către Rusia. Uniunea Helsinki Ucraineană pentru Drepturile Omului (UHHRU) susține că autoritățile ruse au refuzat repetat transferul acestora către Ucraina, în ciuda solicitărilor oficiale. Organizația invocă atât încălcarea libertății, cât și a identității copiilor, susținând că menținerea lor în instituții și ascunderea locației constituie o formă de dispariție forțată.
Procedura juridică vizează și posibilitatea ca UHHRU să acționeze în numele minorilor, având în vedere că organizația nu are contact direct cu aceștia. Judecătorii trebuie să determine dacă reprezentarea este permisă conform articolului 34 din Convenție. În același timp, se investighează dacă includerea numelor și fotografiilor copiilor pe site-uri rusești de adopție a afectat identitatea socială a acestora ca cetățeni ucraineni, conform argumentelor prezentate în dosar.
Audierea de la Strasbourg a avut loc fără prezența sau observații din partea guvernului rus, care nu a fost nici măcar reprezentat. Camera CEDO a decis totuși că desfășurarea procedurii în aceste condiții este compatibilă cu buna administrare a justiției. În proces au intervenit ca terți atât guvernul ucrainean, cât și alte organizații, în timp ce identitatea copiilor este protejată prin anonimat de către Curte.
Dosarul este marcat de o limită temporală importantă, deoarece Rusia a încetat să fie parte la Convenție la data de 16 septembrie 2022. Din acest motiv, în februarie 2023, Curtea a respins o cerere de măsuri provizorii pentru oprirea adopțiilor, deoarece aceasta viza evenimente apărute după data ieșirii Rusiei din tratat. Totuși, această decizie nu afectează examinarea fondului cauzei sau admisibilitatea plângerii depuse în ianuarie 2023.
Contextul juridিক al acestui caz este legat de competența CEDO asupra statelor care își retrag semnătura de pe Convenția Europeană a Drepturilor Omului. Deși Rusia nu mai este parte la tratat pentru faptele ulterioare de septembrie 2022, Curtea poate încă analiza încălcările survenite înainte de această dată. Această distincție temporală este crucială pentru determinarea responsabilității juridice în cazul în care se confirmă procedurile de adopție forțată.
