Vicepremierul Ucrainei pentru integrare europeană și euro-atlantică, Vsevolod Cențov, s-a poziționat împotriva organizării unui concurs deschis pentru ocuparea funcției de procuror general. Într-un interviu acordat publicației Yevropeiska Pravda pe 19 octombrie, oficialul a argumentat că o astfel de procedură nu este solicitată explicit de Uniunea Europeană și nu reprezintă o practică standard în Europa. Vsevolod Cențov a subliniat că procesul de numire trebuie să respecte strict Constituția Ucrainei, care definește atribuțiile președintelui și ale parlamentului.
Deși respinge concursul, Vsevolod Cențov a menționat că modalitățile de asigurare a transparenței și selectarea candidaților pe baza calificărilor profesionale pot rămâne subiecte de discuție. Oficialul a declarat că este necesar un echilibru între independența politică și competența profesională, însă nu vede nici nevoia, nici posibilitatea organizării unui concurs deschis pentru acest post. Această poziție vine într-un moment în care reforma procuraturii este un punct critic în relația cu Bruxelles-ul, care cere depolitizarea funcției.
Uniunea Europeană solicită sporirea transparenței și a criteriilor de merit în procedurile de numire și demitere, din cauza criticilor privind corupția și influența politică asupra sistemului. Un plan convenit în decembrie între Taras Kachka, fost procuror general adjunct, și Marta Kos, comisarul european pentru extindere, prevede revizuirea procedurilor de selecție. Documentul solicită reintroducerea unor concursuri transparente pentru alte funcții de procuror de rang înalt, însă nu impune obligatoriu alegerea procurorului general prin concurs.
În iunie, Anastasia Radina, șefa comisiei parlamentare anticorupție, a depus un proiect de lege care propune selectarea procurorului general printr-un concurs transparent, cu implicarea experților internaționali. Criticii susțin că acest plan ar intra în contradicție cu Constituția, însă Anastasia Radina a respins aceste interpretări. Ea a afirmat că, deși criteriile europene pot fi interpretate în diverse moduri, nu cunoaște nicio propunere alternativă concretă care să satisfacă cerințele de reformă fără a încălca normele constituționale.
Tensiunile privind sistemul de justiție au crescut după demiterea lui Ruslan Kravcenko de către parlament la 15 septembrie, în urma unei anchete de corupție. Ruslan Kravcenko a fost implicat în investigații legate de acțiunile sale din 2025 împotriva Biroului Național Anticorupție al Ucrainei (NABU). Un procuror apropiat de Ruslan Kravcenko a fost pus sub acuzare, iar acesta a părăsit Ucraina pe 14 septembrie, invocând participarea la o conferință la Paris, deși organizatorii au declarat că nu se așteptau la prezența sa.
În cadrul sistemului juridic ucrainean, procurorul general este numit de către președinte cu aprobarea parlamentului, un mecanism care a fost considerat vulnerabil la influența politică. Această structură de putere este sub constantă supraveghere de către partenerii internaționali, în încercarea de a alinia procesele de justiție la standardele europene de integritate și independență față de puterea legislativă și executivă.
